PNRR: Planul de redresare al României, diminuat cu 9 miliarde de euro după cinci ani de întârzieri
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României se apropie de final cu o valoare efectiv încasată de aproape 13 miliarde de euro, semnificativ sub cele 29,18 miliarde estimate inițial în 2021. După multiple revizuiri și ani de întârzieri, valoarea finală a planului a fost redusă la puțin peste 20,1 miliarde de euro, marcând o diminuare de aproximativ 9 miliarde de euro. Această diferență majoră provine în mare parte din împrumuturi europene la care statul a renunțat, multe proiecte asociate neputând fi finalizate în termenul limită de august 2026, însă bilanțul include și penalități pentru reforme neîndeplinite sau investiții retrase din plan.
PNRR-ul, aprobat în toamna anului 2021, a fost conceput pentru a accelera dezvoltarea României post-pandemie, având o valoare inițială de 29,18 miliarde de euro. Această sumă includea 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile, condiționate de implementarea unor reforme și investiții, și 14,94 miliarde de euro ca împrumuturi avantajoase. Planul, elaborat sub Guvernul Cîțu, cu Cristian Ghinea la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a fost aprobat de Consiliul Uniunii Europene în noiembrie 2021. Obiectivele sale ambițioase vizau domenii cheie precum transporturile, sănătatea, educația, energia, digitalizarea și administrația, alături de reforme structurale evitate de guvernele anterioare, printre care se numărau gestionarea pensiilor speciale, salarizarea bugetarilor, guvernanța companiilor de stat și depolitizarea funcției publice.
Această ambiție inițială, deși a reprezentat o calitate definitorie a PNRR, s-a dovedit a fi și principala sa vulnerabilitate. România și-a asumat un număr mare de proiecte și reforme într-un context administrativ marcat de capacitate redusă, licitații lente și o rezistență politică semnificativă la schimbările care puteau afecta privilegii sau baze electorale.
Începutul întârzierilor și primele revizuiri
La doar un an de la intrarea în vigoare, sub administrarea Guvernului Ciucă, planul a început să acumuleze întârzieri. Deși la preluarea mandatului în noiembrie 2021, premierul Nicolae Ciucă, lider al coaliției PSD–PNL–UDMR, anunța în martie 2022 îndeplinirea tuturor celor 24 de ținte și jaloane din primul trimestru, realitatea din teren era alta. O analiză realizată de platforma Monitor PNRR la sfârșitul anului 2022 indica faptul că doar 33 din cele 55 de jaloane și ținte scadente fuseseră îndeplinite, 20 erau întârziate și două blocate. Printre obiectivele ratate se numărau numirile profesioniste în conducerile companiilor de transport și energetice, investițiile în infrastructura de apă și canalizare, contractele feroviare și rutiere, precum și reforma pensiilor speciale. Aceste restanțe aveau să coste România sume considerabile ulterior.
Pe parcursul mandatului Guvernului Ciucă, România a primit primele plăți din PNRR, încasând aproximativ 2,6 miliarde de euro pentru cererea de plată numărul 1 în octombrie 2022 și circa 2,76 miliarde de euro pentru cererea numărul 2 în 2023, la care se adăugau prefinanțările inițiale. Cu toate acestea, ritmul depunerii cererilor de plată a deviat rapid de la calendarul stabilit, iar întârzierile au fost perpetuate.
În 2022, Comisia Europeană a revizuit alocările de granturi pentru statele membre, recalculând sumele în funcție de performanța economică din timpul pandemiei. Întrucât economia României a înregistrat rezultate mai bune decât estimările inițiale, plafonul granturilor alocate a fost redus. Prima formă revizuită a PNRR, trimisă de România în septembrie 2023, includea și noul capitol REPowerEU, ajungând la o valoare de aproximativ 28,5 miliarde de euro, cu 13,6 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi, aprobată de Consiliul UE în decembrie 2023. Această primă revizuire a oferit contextul politic pentru liderii social-democrați de a ajusta portofoliul de proiecte în corelație cu întârzierile deja existente.
Perioada Ciolacu și penalitățile aferente cererii de plată 3
Marcel Ciolacu a preluat funcția de premier în iunie 2023, iar la 15 decembrie, guvernul a depus cererea de plată numărul 3. Deși premierul o prezenta ca o finanțare de peste 3,1 miliarde de euro, suma includea prefinanțarea deja încasată. Această cerere acoperea jaloane și ținte aferente, în mare parte, semestrului al doilea din 2022, iar depunerea sa înregistra o întârziere de peste un an pentru anumite obligații. Practic, statul român a transmis la Bruxelles o solicitare de plată pentru obiective despre care se știa că sunt incomplete sau disputate, ceea ce a dus la o prelungire de zece luni a procesului de evaluare.
În iulie 2024, în fața întrebărilor legate de întârzierea aprobării cererii, premierul Ciolacu a minimizat situația, declarând: „Unde e problema, unde e catastrofa?”. Ulterior, în august doi ani mai târziu, după o întâlnire cu Ursula von der Leyen la Bruxelles, premierul a recunoscut că o sumă urma să fie reținută, dar estima că blocajul va dura șase până la opt luni și că România nu va pierde banii.
Realitatea s-a dovedit mai complexă. Pe 15 octombrie 2024, Comisia Europeană a anunțat că, din cele 68 de jaloane și ținte evaluate, 62 erau îndeplinite, însă șase nu trecuseră verificarea. Problemele vizau regimul microîntreprinderilor, guvernanța întreprinderilor de stat, numirile la companiile energetice și de transport, precum și anumite investiții în transporturi. Evaluarea preliminară a Comisiei a permis totuși demararea procedurii de plată parțială.
În mai 2025, Comisia Europeană a aprobat doar parțial cererea de plată numărul 3, suspendând 869 de milioane de euro și acordând României termen până la 28 noiembrie pentru remedierea jaloanelor restante. Deși, în urma refacerii legislației privind pensiile speciale și a unor proceduri de guvernanță corporativă, autoritățile au reușit să recupereze 350,7 milioane de euro, decizia finală a Comisiei din mai 2026 a confirmat o pierdere definitivă de 458,7 milioane de euro. Această sumă a fost pierdută în special din cauza reformelor întârziate sau aplicate necorespunzător la companiile de stat din energie și transporturi, precum și la AMEPIP.
Intervenția Guvernului Bolojan: Reducerea ambițiilor și salvarea granturilor
În iunie 2025, Ilie Bolojan a devenit premier, iar Dragoș Pîslaru a preluat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Noul Guvern a preluat o situație dificilă: cererea de plată numărul 3 era parțial suspendată, cererea numărul 4 nu fusese depusă, iar portofoliul de investiții era mult mai amplu decât capacitatea realistă de finalizare până la 31 august 2026.
La 15 iulie 2025, după discuțiile cu coordonatoarea europeană a PNRR, Céline Gauer, Dragoș Pîslaru a declarat că proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai puteau fi terminate la timp sau nu îndeplineau condițiile procedurale. Ministrul a explicat:
În acest moment suntem într-o situație în care proiecte de cam 6,3 miliarde de euro sunt, din perspectiva analizelor tehnice, proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026 sau care nu îndeplinesc procedurile. Deja avem o diferență, de la 15 miliarde minus 6,3, adică 8,7 miliarde euro care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă un pachet de măsuri legate de reziliență.
Această „retragere” de peste 6 miliarde de euro a reprezentat, în principal, renunțarea la accesarea unor credite europene pentru proiecte nerealiste, nu o pierdere definitivă de granturi. Cu toate acestea, ea a însemnat abandonarea unei surse de finanțare cu condiții mai avantajoase decât cele de pe piețele internaționale. Proiectele esențiale au fost mutate către fonduri de coeziune, mecanismul SAFE, bugetul național sau alte surse, fiecare cu propriile constrângeri și termene. O parte dintre acestea au fost redimensionate, altele au rămas fără o finanțare alternativă certă.
Revizuirea din 2025 a redus planul de la aproximativ 28,5 miliarde la 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde erau granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Numărul jaloanelor și țintelor a fost redus, proiectele cu stadii insuficiente eliminate sau mutate, iar tăierea s-a concentrat pe componenta de împrumuturi, granturile disponibile fiind protejate. Această operațiune a reprezentat principala strategie de salvare, asigurând că investițiile fezabile puteau fi finalizate și reducând riscul ca proiectele mature să fie compromise alături de cele doar pe hârtie. Revizuirea a confirmat, de asemenea, amploarea întârzierilor acumulate în aproape patru ani de la aprobarea planului.
În august 2026, bilanțul Guvernului Bolojan, deși interimar, include recuperarea a 350,7 milioane de euro din cererea de plată numărul 3 și obținerea aprobării integrale a cererii numărul 4, prin care România a încasat 2.251.481.951 de euro (exclusiv granturi), prima cerere aprobată fără suspendări sau corecții financiare. Această abordare a protejat integral alocarea revizuită de granturi și a redus volumul fondurilor expuse riscului.
Situația actuală: Pierderi și incertitudini
Până la finalul lunii august 2026, România încasase efectiv 12,97 miliarde de euro, incluzând prefinanțările și plățile aferente primelor patru cereri. Raportat la valoarea revizuită a planului de 20,1 miliarde de euro, mai rămân teoretic de atras aproximativ 7,13 miliarde de euro, însă această sumă nu este o creanță sigură, fiind condiționată de evaluarea jaloanelor și investițiilor încă nefinalizate și neaprobate de Bruxelles.
Conform datelor MIPE din 12 august , 202 jaloane și ținte fuseseră îndeplinite și plătite, 80 erau aproape de finalizare, iar 99 erau întârziate sau cu risc ridicat, nouă fiind propuse pentru eliminare.
Cererea de plată numărul 5, în valoare brută de 2,84 miliarde de euro (net estimat la 2,08 miliarde, din care 1,65 miliarde granturi și 433 milioane împrumuturi), a fost depusă pe 14 august 2026. Aceasta include 75 de jaloane și ținte, 21 de reformă și 54 de investiții. Totuși, suma este departe de a fi încasată, depunerea documentației fiind doar un pas preliminar evaluării Comisiei.
Ultima solicitare, cererea de plată numărul 6, ar trebui depusă până la 30 septembrie. Estimările anterioare eșecului legii salarizării indicau o valoare de aproximativ 2,58 miliarde de euro granturi și 1,76 miliarde de euro împrumuturi. Însă, lipsa unui acord politic între PSD, PNL, USR și UDMR a împiedicat depunerea legii salarizării în Parlament. La 26 august, Nicușor Dan a anunțat că partidele și-au asumat pierderea celor aproximativ 770 de milioane de euro asociate acestui jalon. De asemenea, legea integrității, promulgată pe 28 august, rămâne sub verificarea Comisiei, iar plata celor aproximativ 770 de milioane de euro asociate jalonului nu este garantată anticipat. Ministrul interimar Dragoș Pîslaru estimează totuși că România va depăși 90% din granturi, însă sumele finale vor depinde de evaluarea cererilor 5 și 6.
Bilanț și lecții învățate
Deși o parte din reducerea de la peste 29 de miliarde de euro la puțin peste 20 de miliarde de euro a rezultat din recalcularea granturilor la nivel european, cea mai mare parte reprezintă împrumuturi retrase, nu granturi nerambursabile confiscate. România a reușit să finalizeze sute de kilometri de drumuri, a renovat clădiri publice, a achiziționat trenuri și echipamente, a digitalizat servicii și a finanțat mii de investiții locale. Cu toate acestea, fosta coaliție PNL-PSD a sacrificat, adesea, oportunitățile oferite de Bruxelles pentru a-și proteja capitalul politic.
Reorganizarea PNRR, deși a avut meritul de a proteja granturile și de a transfera proiecte nerealiste către alte surse de finanțare, a coborât oficial ambiția planului. Multe jaloane au fost eliminate, iar investiții mutate în fonduri de coeziune, mecanismul SAFE sau bugetul național, fără o garanție fermă a finalizării. Incapacitatea Guvernului Bolojan de a comprima în 14 luni toate întârzierile accumulate din 2022, alături de o situație politică precară și o opoziție puternică chiar și în interiorul coaliției, a îngreunat procesul.
PNRR a servit drept o lecție practică a modului de funcționare a statului român, scoțând la iveală, cu costuri economice semnificative, cele mai clare vulnerabilități ale clasei politice. Asumarea responsabilității pentru reformele cheie a lipsit adesea, chiar și în ultimul ceas. Testul de redresare și reziliență, deși poate trecut financiar, nu a obținut un punctaj bun din punct de vedere politic. Aceasta reprezintă o nouă moștenire cu care partidele vor trebui să se confrunte.
Explorează subiectele:
