Ministrul Justiției pregătește comasarea a 134 de parchete. Ce posturi vor fi desființate

Radu Marinescu propune reorganizarea parchetelor din țară în structuri mai mari, câte una pentru fiecare județ. Planul ar duce la desființarea a 268 de funcții de conducere și la reducerea cheltuielilor Ministerului Public.

Radu Marinescu vrea comasarea parchetelor şi desființarea a 268 de posturi de conducere. Foto: Inquam Photos/George Călin

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că a inițiat un proiect de lege prin care vrea să reorganizeze parchetele de pe lângă judecătorii. În locul celor 175 de unități care funcționează în prezent în județe ar urma să existe doar 41, câte unul pentru fiecare județ.

Parchetele din municipiul București sunt exceptate și nu vor fi incluse în această reorganizare.

Proiectul a fost elaborat împreună cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a fost trimis spre avizare.

Noua organizare ar presupune un singur parchet în fiecare județ, cu sediul principal în reședința de județ. În celelalte localități în care funcționează judecătorii ar rămâne sedii secundare permanente, astfel încât activitatea să continue și în afara orașelor mari.

Ce se schimbă prin comasarea parchetelor

Ministrul Justiției susține că actuala organizare îngreunează activitatea în unitățile mici, unde lipsa procurorilor și schemele reduse de personal pot duce la întârzieri și la o distribuire inegală a dosarelor. Din cele 175 de parchete din județe, 108 au cel mult cinci posturi de procuror, iar 12 au funcționat fără niciun procuror în perioada 2018-2026. Diferențele dintre volumul de lucru al unităților pot ajunge chiar și la un raport de nouă la unu.

Prin reunirea lor, dosarele ar putea fi împărțite mai echilibrat între procurorii din același județ. În plus, cauzele mai dificile, care au nevoie de mai multă experiență sau de resurse suplimentare, ar putea fi preluate de procurori de la sediul principal, chiar dacă au fost înregistrate la un sediu secundar.

Proiectul urmărește și o mai bună specializare a procurorilor, dar și reducerea situațiilor în care activitatea unui parchet este afectată de lipsa unui singur angajat.

Într-o structură mai mare, absența unui procuror sau existența unor posturi vacante neocupate nu ar mai bloca în aceeași măsură activitatea, iar conducerea ar avea mai mult timp pentru coordonarea echipei.

O altă schimbare ar permite redistribuirea posturilor vacante între județe. Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ar putea propune mutarea acestora în cadrul unei regiuni formate din trei sau patru județe, iar procurorul general al Parchetului General ar putea face ulterior redistribuiri la nivel național.

268 de funcții de conducere ar urma să fie desființate

Comasarea ar reduce și numărul funcțiilor de conducere, pentru că ar urma să dispară 134 de posturi de prim-procuror și alte 134 de posturi de grefier-șef.

Ministerul Justiției estimează că măsura ar aduce o economie de 6.154.888 de lei pe lună, adică 73.858.656 de lei pe an. La această sumă s-ar adăuga economiile rezultate din reducerea delegărilor și a cheltuielilor de deplasare pentru procurorii trimiși să acopere lipsurile de personal din alte unități.

Schimbarea ar permite folosirea mai eficientă a resurselor umane și financiare, fără închiderea sediilor secundare din localitățile în care funcționează acum judecătorii, spune Radu Marinescu.

„Reforma organizării administrative la nivel național în sistemul judiciar se face la Ministerul Justiției.

În colaborare cu CSM-secția de procurori și cu PICCJ am inițiat un proiect de lege prin care se reorganizează parchetele de pe lângă judecătoriile din întreaga țară.

Acesta a fost trimis în procesul de avizare.

Proiectul reorganizează parchetele de pe lângă judecătorii, cu excepția celor din municipiul București.

În fiecare județ, ele devin un singur parchet. Sediul principal este în reședința de județ, iar în celelalte localități cu judecătorie funcționează sedii secundare permanente.

Cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe se reduc la 41.

Beneficii organizaționale și de personal:

1. Locuri mai atractive. Sediile principale sunt în orașe mari, reședințe de județ, care atrag mai ușor procurori, inclusiv tineri. Există o reticența a procurorilor tineri de a merge în parchete mici îndepărtate de reședința de județ.

2. Funcții de conducere exercitate mai eficient.

Schemele de personal sunt destul de mari încât prim-procurorul să aloce timp substanțial activității de conducere și coordonare , nu să facă în principal muncă de execuție.

3. Mai puține funcții de conducere. De exemplu, în județul Prahova se reduc de la 7 la 4.

4. Volum de lucru împărțit echitabil între procurorii aceluiași județ. Cauzele tuturor judecătoriilor din județ formează volumul total al parchetului unic. În prezent există mari disparități de încărcare a procurorilor cu cauze, între parchetele locale.

5. Mobilitate mai mare a personalului, plus echilibrarea volumului de activitate.

6. Mai puține posturi peste schemă. Într-un parchet mare, absența unui procuror, de exemplu în concediu de creștere a copilului, nu mai blochează activitatea cum se întâmpla în parchete cu scheme mici sau parțial ocupate.

7. Resurse umane gestionate mai bine.

Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel poate propune redistribuirea posturilor vacante pe o regiune de 3–4 județe. Ulterior, procurorul general al PÎCCJ poate face același lucru la nivel național.

8. Stabilitatea rezidenței. Procurorii sunt numiți fie la sediul principal, fie la un anumit sediu secundar, deci sunt protejați față de mutarea în altă localitate.

Beneficii pentru calitatea urmăririi penale

1. Procurorii se pot specializa. Asta înseamnă mai puține erori și întârzieri, o practică mai unitară și soluții mai solide în fața instanței.

2. Preluarea „pe orizontală” a cauzelor. Prin dispoziție motivată a prim-procurorului, procurorii de la sediul principal pot efectua sau supraveghea urmărirea penală în cauzele sediilor secundare care cer mai multe resurse și experiență.

3. Resurse concentrate într-o singură structură. Asta aduce decizii mai coerente, competențe folosite mai eficient și o monitorizare mai bună a performanței.

4. Parchetele de pe lângă tribunale sunt mai puțin aglomerate. Nu mai trebuie să preia toată activitatea parchetelor mici fără procurori și se pot ocupa de cauzele complexe din competența lor.

5. Mai multă încredere în justiție. Dosarele sunt gestionate mai bine, iar soluțiile sunt mai uniforme (impactul social, Secțiunea 3.2).

Beneficii financiare

1. Economii la bugetul de stat. Se desființează 134 de posturi de prim-procuror și 134 de posturi de grefier-șef. Economia estimată este de 6.154.888 lei pe lună, adică 73.858.656 lei pe an (Secțiunea 4).

2. Costuri mai mici cu delegările. Scade nevoia de a delega procurori la parchetele fără personal, deci și plata diurnei și a cheltuielilor de deplasare.

3. Fără impact negativ asupra bugetului general consolidat, potrivit expunerii de motive.

Problemele pe care le rezolvă

• Posturi vacante greu de ocupat. Din 175 de parchete de pe lângă judecătorii, 108 au cel mult 5 posturi de procuror. În 2018–2026, 12 parchete au funcționat fără niciun procuror.

• Funcții de conducere neocupate ani la rând. La unele parchete au rămas vacante 6 ani sau mai mult.

• Volum de lucru inegal. Diferențele ajung de până la 9 ori între parchete (de exemplu PJ Orșova față de PJ Iași în 2025).

• Lipsa specializării la parchetele cu scheme mici.

• Activitate fragilă. La un parchet cu 3 procurori, un singur post vacant reduce gradul de ocupare cu circa 33%”, a transmis acesta pe Facebook.