Miza secretă a summitului de la Dublin: emisarii lui Trump vin direct de la Moscova

Capitala Irlandei devine joi centrul diplomației continentale, găzduind a noua reuniune a Comunității Politice Europene (CPE). Evenimentul, organizat de premierul irlandez Micheál Martin în cadrul mandatului de șase luni al țării sale la președinția Consiliului Uniunii Europene, aduce la aceeași masă aproximativ 50 de șefi de stat și de guvern din interiorul și din afara blocului comunitar. Discuțiile au loc într-un climat marcat de incertitudini privind arhitectura de securitate a continentului, viitorul relațiilor transatlantice și eforturile tot mai intense de a pune capăt conflictului din Ucraina, intrat deja în al cincilea an.

Traseul diplomatic Abu Dhabi – Moscova – Dublin

Miza întâlnirii din Irlanda a crescut exponențial în urma implicării administrației americane conduse de Donald Trump în relansarea procesului de pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, sosit la Dublin încă de miercuri seară, urmează să le prezinte liderilor europeni concluziile celor două zile de negocieri recente de la Abu Dhabi, unde au participat delegații din SUA, Rusia, Ucraina și Europa.

Mai mult, Irlanda a căpătat un rol indirect în acest proces diplomatic: emisarii speciali ai președintelui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au mers joi la Moscova pentru a-i prezenta lui Vladimir Putin rezultatele discuțiilor din Emiratele Arabe Unite, urmând să zboare apoi direct la Dublin pentru a-i transmite lui Zelenski răspunsul liderului de la Kremlin. Potrivit lui Jared Kushner, mediatorii americani caută în prezent să identifice interesele comune ale părților beligerante pentru a deschide o cale spre pace.

Până acum, singurul progres concret pare a fi un acord de principiu pentru un amplu schimb de prizonieri, fără pași majori spre încetarea focului. Liderul de la Kiev rămâne sceptic cu privire la dorința reală a Moscovei de a încheia pacea, atrăgând atenția că ultima sesiune de discuții de la Abu Dhabi a durat mai puțin de două ore. De asemenea, el a criticat atitudinea negociatorilor ruși, care au pretins că controlează deja aproape jumătate din regiunea Donbas, deși o parte semnificativă a teritoriului se află în continuare sub controlul forțelor ucrainene.

După întrevederea de miercuri cu premierul irlandez, căruia i-a mulțumit pentru sprijinul „neclintit”, Zelenski a punctat că succesul negocierilor depinde de modul în care Washingtonul poartă dialogul cu Moscova și de „voința părții americane de a exercita presiuni asupra Rusiei”.

„Ne confruntăm cu atacuri de amploare. Desigur, dorim să obținem rezultate până la sfârșitul acestui an și vom face tot ce ne stă în putere pentru ca acest lucru să se întâmple”, a afirmat președintele ucrainean.

La rândul său, premierul Micheál Martin a condamnat intensificarea loviturilor rusești asupra infrastructurii energetice și a țintelor civile, catalogându-le drept „barbare” și „odioase”. Exprimându-și admirația și solidaritatea față de poporul ucrainean, șeful guvernului de la Dublin a transmis un mesaj ferm:

„Pot fi obosiți de război, dar continuă să reziste, în pofida tuturor încercărilor prin care au trecut. Merită sprijinul nostru. Merită ajutorul nostru pentru a-și menține economia și societatea funcționale. Mai presus de toate, merită o pace justă și durabilă”.

Tensiuni în Europa: cine discută cu Moscova și cine plătește factura?

În ciuda declarațiilor de solidaritate – precum cea a șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care a asigurat la Paris că „indiferent de evoluția negocierilor de pace, Europa va fi alături de Ucraina. Sancțiunile împotriva Moscovei rămân în vigoare și vor fi consolidate” –, în culisele summitului mocnesc dispute majore.

O primă falie vizează reprezentarea diplomatică a continentului. Statele din flancul estic se tem că marile puteri occidentale ar putea negocia un acord cu Moscova fără a ține cont îndeajuns de interesele lor de securitate. Polonia a contestat deja formatul denumit de administrația americană „Shell Bay” (după un club de golf din Florida), în cadrul căruia doar Franța, Germania și Marea Britanie au purtat discuții în numele Europei. „Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia peste capul statelor din Europa de Est”, a avertizat ministrul polonez de externe, Radek Sikorski. În același timp, premierul italian Giorgia Meloni a criticat dezorganizarea structurilor diplomatice europene în gestionarea conflictului.

Pentru a rezolva această problemă, președintele Consiliului European, António Costa, a fost de acord ca liderii UE să dezbată vineri, într-o reuniune informală ce urmează summitului CPE, crearea unui post de emisar european pentru procesul de pace. Potrivit EUObserver, Volodimir Zelenski a cerut ca acest proces să fie finalizat până la sfârșitul lunii noiembrie, pentru ca Europa să fie reprezentată la nivel de lideri politici la masa tratativelor. Cu toate acestea, o sursă europeană indică faptul că vineri se va discuta doar despre structura și mandatul funcției, numirea efectivă a unei persoane urmând să fie amânată pentru summitul din decembrie.

O a doua dispută majoră, care riscă să umbrească agenda de la Dublin, este legată de bani. Ucraina are nevoie de aproximativ 70 de miliarde de euro anul viitor, iar Bruxelles-ul face presiuni pentru ca parteneri precum Regatul Unit, Canada și Japonia să își mărească contribuțiile. În interiorul UE, discuțiile privind sprijinul pentru Kiev se suprapun cu negocierile dificile pentru viitorul buget multianual al Uniunii. Cancelarul german Friedrich Merz a generat deja îngrijorare în mai multe capitale după ce a sugerat că Berlinul și-ar putea retrage susținerea pentru următorul cadru financiar pe șapte ani, dacă anumite țări beneficiare din Europa de Est refuză să sprijine finanțarea Ucrainei.

De la „nașul AI” la amenințările hibride

Sub deviza „Europa: puternică, sigură și conectată”, reuniunea de la Dublin își propune să abordeze și teme care depășesc cadrul războiului din Ucraina: competitivitatea și securitatea economică, costurile energiei, apărarea și combaterea dezinformării și a ingerințelor străine – un subiect critic în perspectiva numeroaselor alegeri programate anul viitor în statele UE.

Președintele Consiliului European, António Costa, a dorit să pună un accent deosebit pe suveranitatea tehnologică în domeniul inteligenței artificiale, invitând doi experți pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri cu liderii politici. Unul dintre aceștia este laureatul Premiului Nobel Geoffrey Hinton, supranumit „nașul AI” datorită cercetărilor sale de pionierat din cadrul Google. Postul public irlandez RTÉ notează însă că urgența inițiativei diplomatice americane privind Ucraina riscă să eclipseze această dezbatere tehnologică.

Un rol activ la summit îl va avea și premierul britanic Andy Burnham, sosit la Dublin după participarea la conferința ONU privind clima (COP31) din Turcia. Burnham urmează să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei, să abordeze problema amenințărilor hibride, să coprezideze o sesiune pe teme de apărare și să participe la o întâlnire dedicată Ucrainei. Potrivit The Independent, prezența sa readuce în prim-plan și relația post-Brexit dintre Londra și Bruxelles, în avanpremiera unei reuniuni europene programate săptămâna viitoare în capitala Belgiei.

Cum a evoluat proiectul lui Macron

Lansată în 2022 la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, ca reacție la invazia rusă din Ucraina, Comunitatea Politică Europeană a fost privită inițial cu scepticism. Lipsa unor declarații comune obligatorii sau a unor planuri de acțiune concrete a făcut ca formatul să fie catalogat drept un simplu club de discuții, în timp ce unele țări candidate la UE s-au temut că structura va deveni o anticameră menită să le întârzie integrarea.

În timp, însă, tocmai acest caracter informal s-a dovedit a fi principalul atu al CPE.La Dublin, după ceremonia oficială de primire și prima sesiune plenară – în care rolurile centrale le revin lui Zelenski, Martin și Costa –, liderii se vor retrage într-un spațiu restrâns („Leaders' Lounge”), fără armatele de consilieri și funcționari specifice summiturilor UE. Vor urma dezbateri tematice moderate în tandem de câte un lider din UE și unul din afara blocului, întâlniri dedicate sprijinirii Ucrainei și Republicii Moldova, iar seara se va încheia cu o cină și un eveniment cultural la Galeria Națională a Irlandei.

Formatul reunește state UE, aliați NATO (precum Regatul Unit, Norvegia, Islanda și Turcia), dar și țări ca Ucraina, Republica Moldova și state din Caucazul de Sud, permițând negocieri bilaterale discrete pe dosare sensibile, cum ar fi tensiunile dintre Serbia și Kosovo, Armenia și Azerbaidjan sau Turcia și Cipru. Edițiile precedente și-au demonstrat deja utilitatea: summitul de la Palatul Blenheim (2024) a detensionat relațiile dintre Londra și UE, iar cel de la Budapesta a permis coordonarea pozițiilor europene înaintea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

„Vremurile dificile impun noi oportunități pentru un dialog privilegiat”, a explicat Sébastien Maillard, expert al institutului Chatham House, subliniind că CPE oferă o perspectivă continentală extinsă, de la Groenlanda și Islanda până la Turcia.

La ediția din acest an participă lideri de rang înalt, precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO, Mark Rutte, premierul canadian Mark Carney și lidera opoziției din Belarus, Sviatlana Țihanouskaia. Există însă și absențe notabile: președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a rămas la Antalya pentru summitul COP31, premierul spaniol Pedro Sánchez este prins în campania pentru alegerile anticipate, iar omologul său belgian, Bart De Wever, gestionează negocieri bugetare interne.

Dublinul sub asediu: 15.000 de ture de poliție și alerte cu bombă

Pentru Irlanda, găzduirea celor peste 50 de delegații și a circa 500 de participanți reprezintă cea mai mare operațiune diplomatică și de securitate din istoria statului, depășind ca amploare chiar și vizitele președinților americani. Pregătirile au durat doi ani, iar efortul va continua până la finalul președinției irlandeze a Consiliului UE, care mai include alte 24 de reuniuni ministeriale.

Poliția națională (An Garda Síochána) și-a mobilizat întregul efectiv, fie pe străzile capitalei, fie pentru a asigura ordinea în restul țării. Desfășurarea de forțe pe durata a 72 de ore este impresionantă: peste 15.000 de ture a câte 12 ore, susținute logistic prin livrarea a peste 35.000 de mese calde. Agenții au primit echipamente suplimentare, autospeciale, motociclete și sisteme avansate pentru detectarea și neutralizarea dronelor.

Vigilenta maximă este justificată de o serie de alerte cu bombă înregistrate recent, care au vizat instituții media irlandeze (inclusiv postul public RTÉ) și companii aeriene precum Ryanair și Aer Lingus. Deși originea acestor amenințări nu a fost dovedită, autoritățile suspectează că ele fac parte din războiul hibrid purtat de Rusia împotriva statelor care ajută Kievul. Un precedent similar a avut loc în septembrie 2025, chiar înaintea summitului CPE din Danemarca, când aeroportul din Copenhaga și mai multe baze militare daneze au fost perturbate de incidente neelucidate cu drone.

Explorează subiectele:

Volodimir Zelenski Comunitatea Politică Europeană război Ucraina

Distribuie Distribuie Comentarii