Kievul, bombardat imediat după negocieri: Putin cere retragerea NATO din est
Eforturile diplomatice mediate de Washington la Abu Dhabi nu au reușit să oprească operațiunile militare. Deși Statele Unite pregătesc deja noi runde de discuții cu președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, realitatea de pe teren arată că negocierile nu au adus pacea mai aproape. În noaptea de miercuri spre joi, la scurt timp după finalizarea celei de-a doua runde de tratative, capitala Ucrainei a fost ținta unui bombardament de amploare, atacurile fiind încă în desfășurare la momentul transmiterii acestor informații.
Atacuri rusești în Kiev Foto: Getty Images
Primele deflagrații puternice au zguduit Kievul în jurul orei locale 1:00, la doar câteva minute după ce Forțele Aeriene ucrainene au emis o alertă privind lansarea unor rachete balistice rusești spre regiunea capitalei, relatează The Kyiv Independent . La o jumătate de oră după primul val, martorii oculari au raportat o nouă serie de explozii violente, de această dată în sectorul de nord-vest al orașului. Până în prezent, oficialii de la Kiev nu au oferit detalii despre obiectivele lovite, amploarea distrugerilor sau existența unor eventuale victime.
Pretențiile lui Putin vizează flancul estic al NATO
Dincolo de conflictul din teren, miza discuțiilor purtate de Moscova depășește cu mult chestiunea teritoriilor ucrainene. Conform datelor publicate de Politico și Ukrinform, Kremlinul încearcă să impună pe agenda negocierilor redesenarea întregii arhitecturi europene de securitate.
Vladimir Putin nu se mulțumește doar cu eventuale concesii teritoriale din partea Ucrainei și cu garanții ferme că țara vecină nu va adera la NATO. Liderul de la Kremlin urmărește să modifice regulile prin care Alianța Nord-Atlantică și statele europene își gestionează propria apărare. Concret, Rusia cere limitarea prezenței militare occidentale în Europa de Est și retragerea întregii infrastructuri NATO care a fost instalată în această regiune după anul 1997, o abordare care pune sub semnul întrebării însăși prezența aliată pe flancul estic.
Blocaj pe temele majore și un acord pentru schimbul de prizonieri
În ceea ce privește situația din Ucraina, cele două zile de negocieri trilaterale (Rusia, Ucraina, SUA) de la Abu Dhabi s-au încheiat fără niciun progres decisiv pe dosarele critice. Nu s-a ajuns la un acord pentru încetarea focului, nu s-a găsit un compromis privind statutul regiunii Donbas sau al celorlalte teritorii ocupate, iar Kievul nu a primit garanțiile de securitate pe care le consideră vitale pentru a preveni o viitoare agresiune rusească.
Singurul rezultat palpabil al reuniunii a fost un acord de principiu pentru organizarea unui amplu schimb de prizonieri. Înțelegerea a fost confirmată de șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, în timp ce negociatorul american Jared Kushner a menționat perspectiva celui mai mare schimb umanitar de acest tip de până acum.
Deși numărul exact al persoanelor care vor fi eliberate nu a fost încă bătut în cuie, înaintea întâlnirii de la Abu Dhabi se vehiculau variante de 1.000 contra 1.000 sau chiar 1.500 contra 1.500 de prizonieri. Generalul rus Aleksandr Zorin a estimat că operațiunea ar putea avea loc în decurs de două sau trei săptămâni, imediat după ce vor fi puse la punct toate procedurile tehnice.
Explorează subiectele:
