Jared Kushner merge la Kremlin pentru a negocia cu Putin implicarea Europei în pacea din Ucraina
Deplasarea oficialilor americani în capitala Rusiei vine într-un moment în care arhitectura de securitate a continentului european este pusă în discuție, relatează publicația Politico . Pe lângă cooptarea reprezentanților europeni în procesul diplomatic, agenda discuțiilor cu liderul de la Kremlin include și definitivarea celui mai amplu schimb de prizonieri dintre Rusia și Ucraina de la debutul invaziei.
Jared Kushner, Kirill Dmitriev și Steve Witkoff. Foto: X @WeReporter
Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump și mediator în cadrul rundei recente de discuții de la Abu Dhabi, a subliniat pentru sursa citată că implicarea liderilor de pe continent este vitală: „Avem nevoie ca europenii să fie prezenţi la masa negocierilor”. Oficialul american a precizat că a abordat acest subiect în repetate rânduri cu Vladimir Putin și cu echipa sa, exprimându-și convingerea că Moscova ar putea accepta această propunere.
„I-am transmis direct preşedintelui Putin de mai multe ori, precum şi echipei sale, că singura modalitate de a realiza acest lucru este să-i avem de partea noastră şi cred că sunt deschişi la această idee. Sper că mâine (joi – n.r.), la Moscova, Steve şi cu mine vom avea succes, iar preşedintele Putin îşi va da acordul pentru ca acest lucru să se întâmple. Cred că, dacă va fi de acord cu asta, vom putea face mult mai multe progrese în privinţa problemelor importante.” — Jared Kushner
Căutarea unei voci unice pentru Europa
Perspectiva participării la tratative obligă însă Uniunea Europeană să își desemneze rapid un emisar capabil să reprezinte interesele întregului continent. Subiectul se află pe agenda summitului informal pe care liderii europeni îl vor desfășura vineri, la Dublin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca administrația de la Kiev să fie consultată în această privință și a îndemnat capitalele europene să nu tergiverseze numirea unui reprezentant unic. Deși Jared Kushner consideră că actualul format — care include instituțiile UE, NATO, alături de Franța, Germania, Regatul Unit și Italia — este unul funcțional, el a punctat că alegerea unui singur negociator ar reprezenta un pas uriaș înainte.
„Dacă Europa ar putea identifica o unică persoană care să vorbească în numele său, aceasta ar fi o realizare mai mare decât convingerea ruşilor să o includă în negocieri”, a punctat Kushner.
Dilema garanțiilor de securitate și temerile Kievului
Necesitatea prezenței europene la discuții este strâns legată de pretențiile mai vechi ale Kremlinului privind revizuirea întregului sistem de securitate al continentului. Deși mediatorii americani au fost de acord să abordeze această temă care depășește cadrul strict al războiului din Ucraina, deschiderea Washingtonului a generat rezerve în rândul aliaților europeni. Aceștia nu exclud o analiză amplă care să ia în calcul și preocupările Rusiei, însă insistă asupra ordinii pașilor diplomatici: nicio modificare a arhitecturii de securitate nu trebuie stabilită înaintea încheierii unui acord de pace pentru Ucraina.
La rândul său, Kushner susține că dosarele trebuie negociate în paralel, dar a dat asigurări că aplicarea lor depinde de rezolvarea conflictului direct: „Cred că este foarte important să avem aceste discuţii. Dar punerea în aplicare a măsurilor de securitate postbelice nu va avea loc până când nu se va ajunge la un acord privind teritoriul şi toate celelalte chestiuni bilaterale”.
Pentru Ucraina și partenerii săi europeni, miza principală rămâne obținerea unor garanții pe termen lung care să blocheze o viitoare agresiune rusă. În acest sens, Casa Albă evaluează varianta unui acord de apărare colectivă cu Kievul, construit după modelul NATO, în care alianța nord-atlantică ar putea juca rolul de garant.
Până la stabilirea acestor mecanisme, autoritățile ucrainene încearcă să obțină o încetare a focului până la sfârșitul anului. Oficialii de la Kiev se tem că armata rusă va intensifica bombardamentele asupra rețelelor energetice pe durata iernii, folosind lipsa căldurii și a electricității ca mijloc de presiune pentru a forța populația și guvernul să accepte condițiile Moscovei.
Bilanțul negocierilor de la Abu Dhabi
Vizita de joi de la Moscova urmează după două zile de negocieri desfășurate la Abu Dhabi, care au marcat reluarea dialogului direct între delegațiile din SUA, Rusia și Ucraina, după o pauză de nouă luni (ultimele contacte având loc în februarie). Deși mai multe state europene au privit reluarea discuțiilor drept un semnal pozitiv, întâlnirea nu a adus niciun acord pe temele critice: încetarea loviturilor asupra infrastructurii energetice, siguranța transportului maritim în Marea Neagră sau statutul teritoriilor ocupate.
Kushner a recunoscut că disputa teritorială rămâne cel mai greu obstacol de depășit, deși toate punctele majore au fost puse pe masă. De partea cealaltă, delegația ucraineană a explicat lipsa unor progrese notabile prin mandatul extrem de rigid impus de Kremlin negociatorilor ruși, care nu au avut permisiunea de a face concesii.
„A fost un drum lung pentru a-i readuce pe toţi la masa negocierilor. Dar cred că aceasta a fost o primă întâlnire foarte bună. A fost o întâlnire dificilă, dar productivă”, a evaluat emisarul american.
Singurul rezultat concret obținut la Abu Dhabi este acordul pentru un schimb major de prizonieri, ale cărui detalii privind numărul persoanelor eliberate urmează să fie anunțate joi. Kushner a precizat că operațiunea ar putea depăși în amploare toate schimburile anterioare de la începutul conflictului, informația fiind confirmată și de agenția de stat rusă TASS, care a menționat pregătirea unui schimb de prizonieri „la scară largă”.
Explorează subiectele:
