Moment istoric: energia solară a detronat nuclearul și devine cea mai ieftină din lume
Energia solară generează mai multă electricitate decât toate centralele nucleare din lume Foto: Shutterstock
Dacă în urmă cu zece ani panourile fotovoltaice generau abia 1% din necesarul mondial de electricitate, în 2026 cota acestora se apropie vertiginos de pragul de 10%. Această ascensiune fulminantă a făcut ca soarele să devanseze energia nucleară, un pilon de bază al sistemului energetic global încă de la finalul anilor 1970.
Datele centralizate de institutul britanic de analiză energetică Ember relevă că momentul istoric al depășirii a avut loc ușor încă din 2025. Mai mult, o analiză realizată de BBC pe baza cifrelor Ember, care vizează intervalul de 12 luni încheiat în septembrie 2026, demonstrează că instalațiile solare au generat cu 13% mai mult curent electric decât toate reactoarele nucleare de pe glob.
„Faptul că energia solară generează mai multă electricitate decât toate centralele nucleare din lume este, cu siguranță, un lucru extraordinar”, a declarat Dave Jones, cofondator al institutului Ember.
De la parcurile fotovoltaice gigantice din China și până la adopția în masă declanșată de scumpirea petrolului, această tehnologie a spulberat toate prognozele. Șapte factori majori stau la baza acestui fenomen și oferă indicii clare despre viitorul energetic al planetei.
1. Prognoze spulberate și un ritm de creștere fără precedent
În timp ce energia nucleară a stagnat, menținându-se la un nivel relativ constant din anul 2000, producția solară s-a multiplicat de aproximativ 2.700 de ori, urmând ca în 2026 să își consolideze un avans considerabil. Această dinamică face ca energia solară să fie sursa de electricitate cu cea mai rapidă expansiune din istorie, dominând categoric clasamentul noilor capacități instalate la nivel global.
„Energia solară este acum motorul tranziției energetice”, explică Jan Rosenow, profesor specializat în politici energetice și climatice în cadrul Universității Oxford.
Doar în 2025, panourile solare au reușit să acopere aproximativ 75% din creșterea cererii mondiale de curent, lăsând în urmă sectorul eolian, care, deși continuă să se dezvolte, o face într-un ritm mai temperat. Această evoluție a luat prin surprindere comunitatea științifică. Potrivit profesorului Rosenow, instituții de prestigiu, precum Agenția Internațională a Energiei (AIE), au subestimat constant potențialul solar, bazându-și calculele pe o creștere liniară și pe o ieftinire lentă. Realitatea din teren a demonstrat însă o expansiune exponențială a capacităților și o prăbușire abruptă a costurilor.
2. Prețuri „ofensator de mici” și beneficii de miliarde pentru sănătate
Devenită o tehnologie matură în urmă cu circa un deceniu și jumătate, energia solară a atins în 2020 statutul de cea mai ieftină sursă de electricitate din istorie, conform lui Dave Jones. Ulterior, în 2023 și 2024, o nouă scădere drastică a prețurilor a dus sectorul într-o eră în care energia solară a devenit, după cum o descrie chiar Jones, „ofensator de ieftină”.
Această ieftinire radicală a fost alimentată de producția la scară industrială, de creșterea randamentului panourilor și de diminuarea cantităților de argint și siliciu necesare în procesul de fabricație. Un rol decisiv l-a jucat China, a cărei industrie de profil a generat un excedent masiv de producție, forțând scăderea prețurilor modulelor până la minime istorice.
„Un panou, în sine, este incredibil de ieftin. Costă mult sub 100 de dolari și poate genera electricitate timp de 30-40 de ani, fără să necesite intervenții”, punctează cofondatorul Ember.
Dincolo de calculele strict financiare, impactul asupra mediului și sănătății publice este uriaș. Cercetătorii au calculat că, doar în Statele Unite, expansiunea sectoarelor solar și eolian în intervalul 2019-2022 a generat beneficii climatice și de sănătate evaluate la 249 de miliarde de dolari.
3. O expansiune globală care ignoră barierele politice
Deși China își menține poziția de lider detașat al producției globale, revoluția solară este un fenomen planetar. În Australia, mult peste o treime din gospodării — mai exact, peste patru milioane de locuințe — au deja panouri montate pe acoperișuri. În paralel, India își accelerează tranziția de la combustibilii fosili într-un ritm superior celui înregistrat de China într-o fază similară de dezvoltare; în ultimii doi ani, noile instalații solare au acoperit 60% din creșterea cererii de electricitate a statului indian.
Statele Unite ocupă poziția secundă în clasamentul mondial al instalărilor, având în prezent o capacitate solară suficientă pentru a alimenta mai mult de o treime din gospodăriile americane. Expansiunea continuă rapid, inclusiv în statele care l-au votat pe Donald Trump la scrutinul prezidențial din 2024, sfidând tarifele vamale și restricțiile impuse importurilor de echipamente. Alicia Zhao, expertă în scenarii de reducere a emisiilor la Universitatea din Maryland, atrage atenția că politicile federale restrictive și taxele vamale vor scumpi proiectele și vor frâna ritmul de dezvoltare. Totuși, legile economiei rămân de partea energiei verzi.
„Chiar și în condițiile unor costuri în creștere, energia solară rămâne una dintre cele mai ieftine surse pentru noile capacități de producție de electricitate din SUA. Iar proiectele continuă să fie construite indiferent de orientarea politică”, subliniază Zhao.
4. Criza combustibililor fosili împinge populația spre independență energetică
Războiul dintre Rusia și Ucraina, alături de conflictul care implică SUA, Israel și Iran, au provocat scumpiri ale motorinei, transformând energia solară într-o alternativă vitală pentru numeroase regiuni. În Africa, unde rețelele naționale sunt frecvent instabile, iar gospodăriile depind de generatoarele diesel, se montează zilnic aproximativ 100.000 de panouri solare, majoritatea provenite din China. Mai mult, Etiopia a decis să interzică total importul de mașini pe benzină și motorină, o măsură menită să reducă poluarea și dependența de petrol, după cum notează Dave Jones.
Fenomenul este vizibil în întregul bazin însorit, din Nigeria până în Liban, însă cazul Pakistanului este de-a dreptul spectaculos. Dacă în 2019 energia solară reprezenta sub 2% din mixul electric al țării, astăzi cota sa a urcat la 24%. Nemulțumiți de penele frecvente de curent și de facturile uriașe, pakistanezii au profitat de panourile chinezești ieftine.
„Ceea ce este cu adevărat remarcabil în Pakistan este că mare parte din boomul solar a fost finanțat direct de oameni. Aceștia își pot permite instalarea panourilor fără să fie nevoiți să contracteze împrumuturi”, explică Jones.
La rândul său, profesorul Jan Rosenow evidențiază puterea pe care această tehnologie o oferă cetățenilor obișnuiți: „Energia solară le permite gospodăriilor să acționeze fără să aștepte intervenția guvernelor sau a companiilor de utilități. În perioade de incertitudine, această rapiditate și independență sunt extrem de valoroase”.
5. Saltul tehnologic al bateriilor rezolvă problema nopții
Principalul dezavantaj al panourilor fotovoltaice — faptul că produc curent doar ziua, în prezența luminii — a fost în mare parte neutralizat de ieftinirea și perfecționarea sistemelor de stocare. Bateriile permit acum transferul eficient al energiei captate la prânz către orele de vârf ale serii.
Un exemplu elocvent este California, unde, în prima parte a anului 2026, sistemele solare cuplate cu baterii au asigurat, în medie, peste 25% din necesarul de curent în intervalul orar 19:00-21:00. În paralel, în alte state americane, precum Vermont, se extind rețelele de baterii rezidențiale interconectate cu sistemul electric și cu panourile de pe case.
„În regiunile însorite, energia solară combinată cu stocarea în baterii este deja, în mod obișnuit, mai ieftină decât construirea unor noi centrale pe combustibili fosili”, afirmă Rosenow.
Cu toate acestea, stocarea pe termen lung — esențială pentru a depăși variațiile sezoniere, perioadele musonice sau zilele succesive fără soare — rămâne o provocare tehnică. De aceea, expertul de la Oxford insistă că integrarea acestor surse în arhitectura generală a sistemului energetic este la fel de crucială ca montarea propriu-zisă a panourilor și a acumulatorilor.
6. Electrificarea economiei și presiunea pe rețelele naționale
Tranziția de la combustibilii fosili presupune o electrificare masivă a economiei, vizibilă deja în sectorul auto, unde vehiculele electrice le înlocuiesc treptat pe cele cu ardere internă. De altfel, electrificarea a fost stabilită drept temă centrală a negocierilor climatice ale ONU organizate anul acesta în Turcia.
„Acolo se îndreaptă energia solară: nu doar spre dominația producției de electricitate, ci spre întregul sector energetic”, anticipează Dave Jones.
În SUA, pe fondul electrificării și al proliferării centrelor de date, consumul de curent crește pentru prima dată după mai multe decenii, transformând securitatea energetică într-o prioritate de stat, explică Alicia Zhao. Potrivit acesteia, peste 90% din noile capacități energetice instalate în America sunt deja regenerabile, iar nevoia acută de energie sigură și rapidă va impulsiona sectorul chiar și fără sprijinul guvernului federal.
Totuși, această expansiune comportă riscuri majore dacă nu este gestionată corect. Julia Souder, directoarea executivă a organizației internaționale non-profit Long Duration Energy Storage Council (fondată la COP26), a avertizat într-un text publicat de rețeaua Ren21 că electrificarea nu aduce automat și reziliență. Conectarea unor mari consumatori noi, fără mecanisme adecvate de flexibilitate, poate vulnerabiliza întregul sistem. Jan Rosenow confirmă că obstacolele actuale nu mai țin de prețul sau disponibilitatea panourilor, ci de capacitatea rețelelor și a stocării de a face față cererii.
„Întrebarea mai importantă nu mai este dacă energia solară va continua să crească, ci dacă sistemele noastre energetice și instituțiile vor putea ține pasul”, punctează profesorul de la Oxford.
7. De la panourile de balcon la ferestrele care produc curent
Inovația tehnologică scoate energia solară din tiparele clasice ale parcurilor industriale sau ale acoperișurilor. În Germania, dar și în mai multe alte țări și state americane precum California, au fost aprobate și s-au răspândit rapid panourile solare de balcon. Deși au o putere mai mică, acestea oferă gospodăriilor un avantaj major: se bagă direct într-o priză obișnuită, eliminând necesitatea unor instalații complexe.
Pentru a rezolva problema terenurilor vaste ocupate de parcurile fotovoltaice, specialiștii dezvoltă agrivoltaica — o soluție care îmbină culturile agricole cu montarea panourilor pe aceeași suprafață. În plus, viitorul apropiat ar putea aduce pe piață centrale solare plutitoare, sisteme cu oglinzi pentru concentrarea luminii, celule pe bază de perovskit sau chiar ferestre capabile să genereze electricitate.
Ce rezervă viitorul: frânarea din China și speranța climatică
Deși capacitatea globală va continua să se extindă în 2026, ritmul de creștere ar putea înregistra prima sa încetinire, avertizează Dave Jones. Cauza principală se află în China, unde guvernul a schimbat, în vara anului trecut, regulile de sprijin și gestionare a noilor proiecte. Această modificare legislativă a provocat un val masiv de instalări în 2025, dezvoltatorii grăbindu-se să finalizeze lucrările înainte de intrarea în vigoare a noilor tarife. În restul lumii, însă, dinamica rămâne ascendentă.
„Dacă excludem China, anul acesta se instalează mai multe panouri solare decât anul trecut”, precizează Jones.
Estimările Agenției Internaționale a Energiei arată că, până în 2030, producția solară s-ar putea dubla față de nivelul din 2025, scenariu în care ar depăși hidroenergia și ar deveni a treia sursă de electricitate a planetei. Jan Rosenow este convins că logica economică va dicta continuarea instalărilor, în special în statele cu rețele scumpe și nesigure, cu condiția ca accesul la importurile de panouri chinezești să nu fie blocat.
Toată această revoluție energetică se desfășoară însă sub presiunea unei crize climatice acute. Pragul de încălzire globală de 1,5°C, asumat prin Acordul de la Paris din 2015, este aproape sigur compromis, iar riscul de a atinge puncte climatice critice în acest secol crește. Cu toate acestea, ascensiunea fulminantă a soarelui a redus direct numărul noilor centrale pe cărbune, demonstrând că tranziția poate depăși așteptările. Datorită acestor progrese, concluzionează Dave Jones, cele mai sumbre prognoze climatice au fost revizuite, lumea îndreptându-se acum spre o creștere a temperaturilor de 2-3°C, în loc de scenariul catastrofal de 4°C.
Explorează subiectele:
