Fostul șef al armatei care îl poate detrona pe Benjamin Netanyahu la vot
Ultimele ore dinaintea deschiderii urnelor sunt marcate de o dispută politică intensă legată de securitatea națională. Mai mulți lideri ai opoziției îl acuză pe Benjamin Netanyahu, președintele partidului Likud, că încearcă să folosească amenințarea iraniană în scopuri strict electorale. Guvernul a respins ferm aceste acuzații, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de Agerpres .
Foto: FB Gadi Eisenkot,
Scandalul unei posibile intervenții în Iran și acuzații de „trădare”
Controversa a izbucnit după ce postul de televiziune israelian Canal 12 a difuzat o informație, aprobată în prealabil de cenzura militară, care descria o confruntare „inedită” între eșalonul politic și conducerea armatei. Conform sursei citate, șeful Statului Major, Eyal Zamir, i-ar fi cerut premierului „o discuţie aprofundată” cu privire la o potențială acțiune militară ce „ar putea duce la un conflict cu Iranul”. Mai mult, comandantul ar fi solicitat documente asumate sub semnătură de liderii politici și garanții juridice clare înainte de luarea unei asemenea hotărâri.
Dezvăluirea a venit în contextul în care Netanyahu și-a înăsprit recent retorica împotriva Teheranului, declarând miercuri că singura metodă de a elimina pericolul reprezentat de Republica Islamică este „răsturnarea” regimului de acolo.
Reacțiile adversarilor politici au fost vehemente. Gadi Eisenkot, liderul formațiunii Yashar și principalul contracandidat al premierului, l-a acuzat pe Netanyahu că încearcă să se folosească de armată în „campania lui pentru supravieţuire”, avertizând că apărarea țării nu trebuie amestecată în lupta electorală: „Nici măcar să nu încerce să pună interesele politice deasupra securităţii statului”.
La rândul său, fostul ministru al Apărării, Avigdor Lieberman, a solicitat demararea unei investigații pentru „trădare”. El a susținut că actualul șef al executivului „este gata să sacrifice viaţa soldaţilor întrucât se teme de o înfrângere electorală”. De asemenea, liderul centrist al opoziției, Yair Lapid, a comentat situația afirmând că Netanyahu „a pierdut pedalele”.
În replică, actualul ministru al Apărării, Israel Katz, a infirmat existența vreunei divergențe între armată și guvern, negând totodată planurile unui atac înainte de alegeri: „Rapoartele privind dezacordurile dintre politic şi armată pe tema Iranului sunt complet nefondate şi false. Afirm în mod categoric că nu a existat nicio intenţie din partea Israelului de a iniţia un atac împotriva Iranului înainte de alegeri”.
Gadi Eisenkot, generalul marcat de tragedie care îl poate învinge pe Netanyahu
Dincolo de tensiunile de ultim moment, o analiză publicată de CNN arată că Gadi Eisenkot este omul politic cu cele mai mari șanse de a încheia era Netanyahu. În vârstă de 66 de ani, Eisenkot provine dintr-o familie de imigranți marocani și a copilărit în Eilat și Tiberias, departe de zonele tradiționale ale elitei politice din Israel.
Acesta are în spate o carieră militară de 40 de ani, culminând cu funcția de șef al Statului Major al armatei israeliene între 2015 și 2019, perioadă în care guvernul era condus chiar de Benjamin Netanyahu. Pasul spre politică l-a făcut în anul 2022, alăturându-se fostului ministru al Apărării, Benny Gantz.
Percepția publică asupra lui Eisenkot a fost profund influențată de pierderile suferite de familia sa în războiul declanșat după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. În timpul luptelor din Fâșia Gaza, politicianul și-a pierdut fiul cel mic, pe Gal Eisenkot, dar și doi nepoți.
Promisiuni de reformă și viziuni comune de securitate
Prezentat în campanie sub sloganul „un luptător, un lider, un unificator”, Eisenkot încearcă prin partidul Yashar să depășească diviziunea clasică dintre stânga și dreapta. Platforma sa electorală pune accentul pe reformarea instituțiilor statului și pe asumarea răspunderii politice după evenimentele din 7 octombrie 2023. În acest sens, el promite crearea unei comisii de anchetă care să investigheze erorile ce au permis atacul Hamas — o inițiativă pe care Netanyahu a blocat-o constant. Totodată, fostul general pledează pentru ca serviciul militar sau național să devină obligatoriu pentru toți cetățenii statului.
În privința politicii externe și de apărare, diferențele dintre cei doi rivali sunt însă mai degrabă de nuanță. Alături de majoritatea clasei politice israeliene, Eisenkot a sprijinit intervențiile militare din Liban, Gaza și operațiunile contra Iranului. Ambii lideri urmăresc blocarea programului nuclear iranian și reducerea influenței aliaților regionali ai Teheranului, însă Eisenkot subliniază că reușitele militare trebuie dublate de eforturi diplomatice. În ceea ce privește conflictul din Gaza, fostul șef al armatei l-a acuzat pe actualul premier că a prelungit ostilitățile din calcule politice, punând astfel în pericol viața ostaticilor israelieni.
Calculele parlamentare indică riscul unui nou blocaj politic
Măsurătorile sociologice realizate înaintea scrutinului din 27 octombrie îl plasează pe Gadi Eisenkot pe primul loc în preferințele unor alegători pentru ocuparea fotoliului de prim-ministru. De asemenea, sondajele arată că formațiunea sa, Yashar, este cotată cu 20 până la 23 de locuri în Knesset (parlamentul unicameral al țării), devansând partidul Likud al lui Netanyahu.
Cu toate acestea, clasarea pe primul loc nu asigură instalarea la guvernare. Conform sistemului electoral din Israel, sarcina formării executivului îi revine acelui lider care reușește să strângă o coaliție majoritară de minimum 61 de deputați din totalul celor 120 de membri ai Knessetului.
La negocierile post-electorale vor participa și alți actori relevanți înscriși în cursă, precum fostul prim-ministru Naftali Bennett (liderul B'Yachad), reprezentantul centrului Yair Lapid, liderul de stânga Yair Golan, dar și fostul ministru al Apărării Avigdor Liberman. Datele actuale din sondaje sugerează însă că nici alianța construită în jurul lui Netanyahu — care se bazează pe formațiunile ultraortodoxe și de extremă dreapta — și nici blocul partidelor anti-Netanyahu nu sunt aproape de pragul de 61 de mandate, situație care amenință să arunce Israelul într-un nou impas politic.
Explorează subiectele:
