Avertisment dur de la fostul șef CIA: tancurile nu mai au șanse în războiul modern

Potrivit evaluărilor făcute recent de generalul în rezervă David Petraeus, dimensiunea la care a ajuns utilizarea dronelor pe front este încă departe de a fi pe deplin înțeleasă. Acesta estimează că atât forțele ucrainene, cât și cele rusești folosesc zilnic aproximativ 10.000 de aparate de zbor fără pilot fiecare, transformând radical dinamica confruntărilor.

„Acesta este un război al sistemelor fără pilot. Tancurile nu mai pot supraviețui pe un asemenea câmp de luptă”, a punctat Petraeus, subliniind că pentru prima dată în istoria militară asistăm la o desfășurare la scară largă a sistemelor autonome.

Cu toate că evoluțiile din estul Europei arată clar cum vor arăta confruntările militare în viitor, statele aliate întârzie să își adapteze structurile, strategiile și capacitățile de apărare.

„Nicio țară NATO, nici măcar Statele Unite, nu întreprinde încă reforma instituțională urgentă și radicală care ar trebui să rezulte din ceea ce vedem în Ucraina. Iar ceea ce vedem acolo reprezintă viitorul războiului”, a avertizat fostul șef al CIA.

Reorganizarea din temelii a armatei americane și a industriei de apărare

Pentru a face față noilor realități, Petraeus consideră că Pentagonul trebuie să adopte o viziune complet nouă asupra operațiunilor militare. Această schimbare de paradigmă ar trebui să modifice din temelii organizarea trupelor, metodele de instruire, managementul resurselor umane, modul în care sunt proiectate bazele militare, dar și procedurile de achiziție a echipamentelor. Concret, armamentul convențional, care este extrem de scump și necesită mulți militari pentru operare, ar trebui înlocuit în mare măsură cu sisteme autonome, mult mai accesibile financiar și produse în cantități uriașe.

Deși a recunoscut că autoritățile de la Washington au făcut „câțiva pași lăudabili” prin crearea unui Comandament pentru Războiul Autonom — ce implică structuri de comandă specifice în fiecare ramură a forțelor armate —, generalul atrage atenția că doar înființarea unei divizii specializate nu rezolvă problema de fond.

„Speranța mea este că nu se vor limita la crearea unei forțe de sisteme fără pilot în cadrul structurii militare, ci vor declanșa și o veritabilă transformare instituțională”, a explicat militarul american.

Această reformă trebuie să cuprindă obligatoriu și sectorul industrial de apărare. Statele Unite au nevoie de o capacitate de producție masivă, dar flexibilă, care să poată fi extinsă rapid la nevoie, fără a bloca permanent toate resursele în fabricarea de tehnică militară. Mai mult, viteza cu care sunt actualizate armele este crucială, având în vedere ritmul alert de adaptare de pe front.

„Trebuie să poți face modificări software în fiecare săptămână și modificări hardware la intervale de câteva săptămâni. Exact acest lucru se întâmplă în Ucraina, pentru că adversarul continuă să evolueze, iar Rusia a demonstrat, la rândul său, o capacitate considerabilă de inovare”, a adăugat Petraeus.

Modelul ucrainean și blocajele din lanțul de aprovizionare

Pentru Kiev, sistemele autonome au reprezentat, de-a lungul a aproape cinci ani de conflict, elementul central prin care a reușit să echilibreze, măcar parțial, dezavantajul numeric și financiar în fața unei Rusii mult mai puternice. Dezvoltarea acestor arme a devenit o prioritate zero pentru Ministerul Apărării de la Kiev, mai ales după ce președintele Volodimir Zelenski a ordonat, în 2024, crearea unei ramuri militare dedicate exclusiv sistemelor fără pilot.

Ucraina și-a extins accelerat uzinele de profil, iar într-o intervenție din luna iulie, Zelenski estima că industria națională ar putea atinge o producție de până la 20 de milioane de astfel de unități pe parcursul anului. Totuși, această expansiune se lovește de două obstacole majore: deficitul de operatori calificați și sincopele în aprovizionarea cu piese vitale, precum cabluri cu fibră optică, motoare electrice fără perii, echipamente optice și mecanisme pentru stabilizarea camerelor. Aceste dificultăți reflectă marea provocare a conflictelor contemporane, care cer atât o producție de masă, cât și o adaptare tehnologică neîntreruptă.

Impactul conflictului cu Iranul asupra ajutorului pentru Kiev

În analiza sa, generalul în rezervă a demontat și ipoteza conform căreia confruntarea Statelor Unite cu Iranul ar fi diminuat capacitatea Washingtonului de a mai susține militar Ucraina. Petraeus a admis, totuși, că operațiunile americane au dus la un consum ridicat de interceptori antirachetă, fapt ce poate restrânge livrările acestor muniții către alți aliați. De altfel, un raport din septembrie al Biroului pentru Buget al Congresului SUA arăta că acest conflict a epuizat între jumătate și două treimi din rezervele americane pentru anumite tipuri de interceptori folosiți în apărarea antirachetă.

Chiar și în aceste condiții, fostul director al CIA insistă că resursele americane permit continuarea asistenței pentru Kiev, totul depinzând exclusiv de voința administrației de la Casa Albă.

„Îi putem ajuta pe ucraineni în orice mod în care decidem să îi sprijinim. Acestea sunt decizii politice”, a conchis David Petraeus.

Explorează subiectele:

David Petraeus război în Ucraina armata SUA

Distribuie Distribuie Comentarii