Epurări la vârful armatei chineze: miza campaniei anticorupție a lui Xi Jinping

Xi Jinping a preluat conducerea Chinei, în 2012

Președintele Chinei, Xi Jinping Foto: EPA/EFE

Liderii Partidului Comunist Chinez (PCC) s-au reunit săptămânal aceasta la Beijing într-o ședință de maximă importanță, având ca teme principale loialitatea față de structurile de conducere și disciplina internă, relatează publicația The Guardian. Cunoscută sub numele de „al cincilea plen”, cea de-a cincea sesiune plenară a Comitetului Central a debutat luni. Presa de stat de la Beijing a anunțat că discuțiile vizează „problemele majore privind promovarea unei autoguvernări depline și riguroase a partidului” – o expresie care, în jargonul oficial al PCC, desemnează direct combaterea corupției, obediența politică și consolidarea disciplinei.

Această întâlnire, care aduce laolaltă peste 300 de membri ai Comitetului Central (unul dintre forurile supreme de decizie), face parte dintr-o serie de șapte sesiuni organizate în mod tradițional în intervalul de cinci ani dintre congresele partidului. Miza reuniunii actuale este însă uriașă: ar putea fi ultima întâlnire de anvergură înaintea celui de-al 21-lea Congres al PCC, programat anul viitor. Cu acea ocazie, se va alege o nouă componență a Comitetului Central, iar Xi Jinping este creditat cu șanse mari să obțină al patrulea mandat la șefia partidului.

Zece ani de anchete și un milion de suspecți într-un singur an

De la preluarea puterii în 2012, când Xi Jinping a promis că va curăța corupția de la toate eșaloanele PCC, și până azi, după aproape 15 ani de conducere, ritmul investigațiilor nu a încetinit deloc. Doar pe parcursul anului trecut, organele de disciplină ale regimului au demarat anchete care au vizat peste un milion de oameni. Printre aceștia s-au numărat mai mult de 100 de demnitari cu rang de ministru, lideri provinciali sau oficiali cu funcții chiar mai înalte.

Pentru președintele chinez, înlăturarea oricăror figuri care i-ar putea știrbi autoritatea sau ar putea compromite imaginea PCC reprezintă o urgență continuă. El a atras atenția în trecut asupra riscului ca formațiunea „să-și piardă statutul de partid de guvernământ și să fie inevitabil eliminat de istorie” în absența unei rezolvări a problemelor din interior. „Aceasta nu este deloc o exagerare”, a punctat Xi Jinping.

Corupție financiară sau „corupție spirituală”?

Numărul uriaș de condamnări care rezultă din aceste investigații îi face pe observatorii politicii de la Beijing să își pună întrebări legitime despre natura reală a dosarelor. Rămâne neclar în ce măsură cei vizați sunt cu adevărat vinovați de fapte de corupție sau dacă nu cumva o parte dintre ei sunt, în realitate, adversari politici ai liderilor actuali.

În opinia lui Kerry Brown, cel care conduce Institutul Lau pentru China din cadrul King's College London, modul în care Xi Jinping înțelege actul de conducere estompează granița dintre abaterile de integritate și lipsa de devotament politic. Expertul explică faptul că în arhitectura PCC, conceptul de corupție depășește sfera foloaselor materiale, înglobând și așa-numita „corupție spirituală” – un termen umbrelă pentru neloialitatea politică.

„Dacă ești corupt, nu ești loial din punct de vedere politic. Dacă ești loial politic, nu ești corupt”, a sintetizat Brown această paradigmă. Mai mult, văzând cum epurările continuă neîncetat după un deceniu și jumătate, directorul de la King's College London remarcă modul în care președintele chinez percepe aparatul de stat: „Este o componentă profund înrădăcinată a viziunii sale asupra lumii. Toți ceilalți sunt corupți.”

O metodă permanentă de guvernare

Caracterul aparent interminabil al acestei campanii este pus de unii analiști pe seama structurii fundamentale a statului chinez: o țară cu circa 1,4 miliarde de cetățeni, administrată printr-un aparat birocratic masiv, subordonat unui regim puternic centralizat și autoritar.

Neil Thomas, cercetător principal în cadrul centrului de analiză Asia Society, este de părere că această ofensivă i-a permis lui Xi Jinping nu doar să diminueze corupția din interiorul partidului, ci și să își întărească propriul control asupra structurilor de putere. Cu toate acestea, înăsprirea sancțiunilor nu a reușit să dezrădăcineze complet tendința unor funcționari de a-și prioritiza interesele personale în detrimentul agendei de partid.

„Xi a făcut partidul mai puțin corupt și și-a consolidat controlul, dar știe că pedepsele mai aspre nu pot rezolva pe deplin problema oficialilor care își pun propriile interese înaintea partidului. Răspunsul lui Xi este să înăsprească permanent disciplina și să transforme lupta anticorupție într-o metodă permanentă de guvernare, fără să existe un moment clar în care să poată declara că misiunea a fost îndeplinită.” - Neil Thomas, cercetător principal la Asia Society, citat de The Guardian.

Cutremur la vârful armatei și căderea „supraviețuitorilor”

Actualul plen al Comitetului Central se desfășoară într-un moment în care epurările au lovit direct vârful piramidei militare și politice. Cel mai răsunător caz este cel al lui Zhang Youxia, cel mai important general al țării și unul dintre cei mai influenți oameni din armată, aflat în ierarhie imediat sub Xi Jinping. Plasat sub investigație în luna ianuarie, generalul a fost inițial înlăturat din Comisia Militară Centrală (forul suprem de conducere a armatei), pentru ca luna trecută să fie exclus definitiv din Partidul Comunist.

Valul de destituiri a decimat, practic, Comisia Militară Centrală. Deși acest organism numără în mod obișnuit șapte membri, epurările succesive l-au redus în prezent la doar două persoane: președintele Xi Jinping și Zhang Shengmin, oficialul însărcinat cu disciplina în interiorul instituției.

Nici liderii civili de rang înalt nu au fost ocoliți de măsurile recente. Pe lista celor vizați se află Ma Xingrui, fost secretar de partid în regiunea Xinjiang, dar și Huang Qifan, fostul edil al metropolei Chongqing. Căderea în dizgrație a lui Huang este cu atât mai notabilă cu cât acesta își câștigase reputația de a fi unul dintre cei mai abili supraviețuitori ai jocurilor de culise de la Beijing. La începutul anilor 2010, el a fost asociat cu scandalurile uriașe din jurul lui Bo Xilai, fostul lider PCC din Chongqing și un rival politic direct al lui Xi Jinping. Deși Bo Xilai a sfârșit condamnat la închisoare pe viață pentru deturnare de fonduri și luare de mită – într-un dosar conectat și cu decesul omului de afaceri britanic Neil Heywood –, Huang Qifan a reușit la acea vreme să își salveze cariera. Acum, însă, protecția sa a luat sfârșit.

Instabilitate sau putere absolută?

Faptul că aceste anchete au ajuns să lovească atât de sus în structurile militare și de partid i-a făcut pe unii observatori să se întrebe dacă nu cumva regimul de la Beijing traversează o fază de fragilitate și instabilitate internă.

Din unghiul lui Xi Jinping, însă, situația poate fi citită într-o cheie total opusă: investigațiile sunt demonstrația supremă a celui care deține frâiele puterii și care trasează liniile roșii ale comportamentului acceptabil în PCC. Așa cum subliniază și analistul Kerry Brown, anchetele anticorupție rămân cel mai simplu și direct mecanism prin care liderul poate impune disciplina și unitatea.

În final, ofensiva lui Xi Jinping depășește cu mult simpla pedepsire a fraudelor financiare, funcționând ca un instrument de control asupra aparatului de partid, de consolidare a autorității personale și de calibrare a loialității politice. Iar atâta vreme cât liderii de la Beijing vor considera că supraviețuirea regimului depinde de această disciplină de fier, analiștii sunt convinși că epurările nu se vor opri.

Explorează subiectele:

Xi Jinping China corupție


Citește și:

populare
astăzi

1 Oameni buni, citiți și voi unde s-a ajuns cu furtul în Ro!

2 Rețeaua de la Paris preia Cotroceniul: de ce sfidează PSD propria istorie

3 Cum a protejat PSD un director declarat incompatibil la Transporturi, ignorând legea

4 Guvernul dominat de PSD pregătește eliminarea facilităților fiscale din 2027

5 Cifrele oficiale demontează manipulările PSD: Sorin Grindeanu, contrazis dur de Finanțe privind deficitul