Muncitorii indieni, filmați pentru antrenarea inteligenței artificiale: supraveghere, etică și teama de înlocuire
Ceea ce a început ca o glumă s-a transformat rapid într-o realitate tulburătoare pentru muncitorii dintr-o fabrică de confecții de lângă Delhi. Solicitarea supraveghetorilor de a purta camere video montate pe cap pe durata programului a stârnit inițial amuzament, inclusiv din partea Lalitei, o angajată de 32 de ani.
Muncitori indieni ce sunt filmați cum muncesc/FOTO:Getty Images
„Au montat camera pe noi așa cum se montează o cameră de supraveghere pe un perete”, își amintește Lalita. Fără nicio explicație clară, dispozitivele înregistrau zilnic fiecare mișcare: ghidarea materialului prin mașina de cusut, alinierea cusăturilor, corectarea imperfecțiunilor și chiar interacțiunile dintre colegi.
Inițial, aspectul neobișnuit al echipamentului a stârnit amuzament. Însă, pe măsură ce timpul trecea, atmosfera în fabrică s-a transformat. Conversațiile au scăzut în intensitate, iar muncitorii au devenit din ce în ce mai conștienți de fiecare mișcare, temându-se că orice eroare sau moment de relaxare ar putea fi monitorizat și înregistrat.
Fără ca ei să știe, activitatea lor cotidiană alimenta o industrie în plină expansiune: colectarea de date esențiale pentru dezvoltarea viitoarelor generații de roboți umanoizi.
Datele care îi învață pe roboți să muncească
Aceste înregistrări, realizate din perspectiva directă a muncitorului, sunt denumite „date egocentrice”. Ele sunt cruciale pentru antrenarea sistemelor robotice, permițându-le să învețe și să execute sarcini complexe în mediul real.
Spre deosebire de modelele lingvistice precum ChatGPT, care se bazează pe texte online, roboții necesită o observare directă a interacțiunilor umane cu obiectele și mediul. Experții estimează că antrenarea roboților autonomi va necesita sute de milioane, chiar miliarde de ore de filmări cu activități umane din fabrici, depozite, magazine și locuințe, conform The Guardian.
Printre companiile care utilizează aceste date se numără și Tesla, al cărei director executiv, Elon Musk, a declarat în mai multe rânduri că roboții umanoizi ar putea reprezenta o componentă extrem de valoroasă a afacerii.
India, noul centru global al colectării de date pentru roboți
India își consolidează poziția ca un actor cheie în această industrie globală. Costurile operaționale reduse și densitatea mare a forței de muncă din sectorul manufacturier o transformă într-un loc ideal pentru colectarea datelor esențiale dezvoltării inteligenței artificiale.
„Dacă vrei să înveți un robot cum lucrează oamenii, puține locuri oferă aceeași combinație de scară, diversitate și densitate a forței de muncă precum India”, explică Puneet Jindal, fondatorul companiei Labellerr AI.
Zilnic, milioane de oameni desfășoară activități repetitive, precum cusutul, asamblarea sau sortarea mărfurilor, sarcini pe care companiile de robotică se străduiesc să le replice prin intermediul mașinilor.
Odată colectate, imaginile sunt procesate și etichetate meticulos. Specialiștii analizează mișcările mâinilor, obiectele manipulate și secvențele specifice ale fiecărei acțiuni, transformându-le în informații din care sistemele de inteligență artificială pot învăța.
Muncitorii nu primesc bani pentru datele produse
O investigație în fabricile indiene a relevat că muncitorii care poartă camere video nu primesc nicio compensație suplimentară pentru imaginile colectate, în ciuda faptului că aceste date sunt ulterior comercializate către companiile de tehnologie.
„Uneori ne dau câte o băutură răcoritoare”, afirmă Lalita, care câștigă circa 200 de dolari pe lună. „Nu știu dacă este o recompensă pentru că suntem filmați sau pur și simplu din cauza căldurii extreme.”
Deși reprezentanții unor companii argumentează că fabricile sunt deja remunerate pentru participarea la proiecte, iar o compensație directă pentru angajați nu ar fi necesară, criticii contestă vehement această abordare.
„Cererea pentru astfel de date explodează”, subliniază Jindal. „Clienții internaționali sunt pregătiți să plătească sume considerabile pentru aceste înregistrări, însă presiunea concurențială menține costurile reduse. Astfel, până când banii ajung la baza lanțului, muncitorii care produc efectiv datele rămân fără nicio recompensă.”
De la antrenarea roboților la supravegherea angajaților
Mai mult, investigațiile jurnalistice au scos la iveală că aceste imagini nu sunt folosite exclusiv pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Anumite companii le utilizează pentru a evalua productivitatea angajaților, calculând perioadele inactive, monitorizând timpul petrecut în conversații și identificând grupurile de colegi care socializează în timpul orelor de program.
Aceste practici generează îngrijorări serioase legate de supravegherea excesivă la locul de muncă și impactul său asupra drepturilor fundamentale ale angajaților.
Îngrijorări privind confidențialitatea
Pe lângă implicațiile economice, există și preocupări semnificative legate de confidențialitate. Geeta Thatra, cercetătoare la o organizație care studiază condițiile de muncă în India, a relatat cazuri în care angajate au mers la toaletă, uitând că purtau camerele video.
„Ce se întâmplă cu siguranța și confidențialitatea în astfel de situații? Nu avem încă răspunsuri clare”, subliniază Thatra.
Pentru mulți dintre muncitorii afectați, întrebarea fundamentală persistă: dacă datele pe care le generează astăzi contribuie la antrenarea roboților pentru a le prelua sarcinile, ce se va întâmpla când acești roboți vor atinge un nivel de performanță suficient de ridicat pentru a-i înlocui complet?
„Cine ne va plăti atunci?”, se întreabă Lalita, dând glas unei îngrijorări profunde.
Explorează subiectele:
