Nicușor Dan, la CNN: Trump are dreptate. Ce șanse sunt ca Putin să atace NATO
Nicușor Dan, președintele României Foto: Mediafax
Perspectiva unei retrageri parțiale a forțelor Statelor Unite din Europa stârnește îngrijorări pe continent, însă șeful statului român consideră că solicitările venite de la Washington au o bază legitimă. Potrivit lui Nicușor Dan, asimetria financiară din cadrul NATO a trenat mult prea mult timp, iar liderii europeni sunt obligați să preia o cotă substanțială din cheltuielile de apărare.
„Pentru o perioadă lungă, Statele Unite au apărat sau au contribuit la apărarea Europei. Iar din punct de vedere economic, această contribuție nu a fost proporțională. Și aici președintele Trump are dreptate. Trebuie să reechilibrăm această contribuție”, a argumentat președintele României, citat de Mediafax .
El a adăugat că țările de pe continent au început deja să corecteze aceste discrepanțe, majorându-și investițiile militare sub presiunea războiului declanșat de Moscova. În același timp, Dan consideră că o desfășurare echilibrată a contingentelor americane în Europa rămâne un pilon strategic reciproc avantajos, amintind că poziționarea forțelor SUA în perimetrul Mării Negre și al Mediteranei servește direct intereselor de securitate ale Washingtonului.
Prezența militară americană în România și rolul bazei de la Kogălniceanu
În ceea ce privește teritoriul național, șeful statului a indicat că aproximativ 1.500 de soldați americani sunt activi în prezent în România, după încheierea misiunii unui contingent rotațional de circa 500 de militari care a deservit și Bulgaria și Ungaria. Această dinamică se înscrie într-un proces mai amplu de reconfigurare a trupelor americane pe continent. O analiză Reuters din luna septembrie consemna că aproape jumătate din cei circa 2.000 de militari americani staționați anterior în România au fost relocați, chiar dacă pe parcursul primăverii și verii anului 2026 sute de militari suplimentari au fost detașați temporar în bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.
În ciuda acestor fluctuații, baza militară Mihail Kogălniceanu rămâne un obiectiv esențial în planurile Pentagonului, continuând să beneficieze de investiții consistente din partea Statelor Unite.
Risc redus de conflict direct NATO-Rusia pe termen scurt, dar amenințare hibridă certă
Chestionat asupra riscului ca Vladimir Putin să ordone o agresiune armată împotriva vreunui stat alianțat, Nicușor Dan s-a arătat rezervat în privința iminenței unui astfel de scenariu.
„Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a explicat el, amintind că înainte de 2022 aproape nimeni nu anticipa o tentativă rusească de ocupare a Kievului. Concluzia președintelui este că descurajarea militară fermă reprezintă singurul factor capabil să influențeze calculele strategice ale Kremlinului.
Pe de altă parte, liderul de la Cotroceni trasează o demarcație clară între o confruntare convențională și acțiunile din zona gri. În vreme ce incidentele repetate în care drone rusești au traversat spațiul aerian al aliaților nu sunt calificate ca fiind deliberate, atacurile hibride sunt catalogate fără echivoc drept parte a unei campanii planificate de Moscova.
„În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri: în primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități. Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a detaliat președintele.
Vulnerabilitatea la drone și criza munițiilor din industria occidentală
Consecințele luptelor din Ucraina s-au resimțit în repetate rânduri și la sud de Dunăre. La data de 29 mai 2026, un imobil din municipiul Galați a fost avariat de o dronă de producție rusească, atacul soldându-se cu doi răniți și stârnind reacția fermă a NATO. Statisticile furnizate de Ministerul Apărării Naționale arată o intensificare accentuată a incursiunilor ilegale în spațiul aerian românesc de-a lungul anului 2026, generate în principal de bombardamentele asupra facilităților portuare ucrainene, cum a fost și lovitura din august asupra portului Ismail.
Nicușor Dan a recunoscut deschis carențele din sistemele de apărare în fața acestei tehnologii:
„Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî. Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri.”
Totodată, președintele a subliniat că Ucraina și partenerii săi occidentali se confruntă cu un deficit major de sisteme de interceptare a rachetelor, cauzat nu de reticența decidenților politici, ci de limitele fizice ale liniilor de producție militară: „Nu este o problemă a voinței, este o problemă de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru asta.”
Perspectivele de pace și manevrele diplomatice
Întrebat dacă Moscova dă semne reale că ar dori negocieri autentice pentru încheierea ostilităților, răspunsul președintelui român a fost tranșant: „În acest moment, nu.” În opinia sa, pârghia decisivă care ar putea schimba abordarea Rusiei este epuizarea resurselor sale economice sub presiunea sancțiunilor internaționale.
Declarațiile survin pe fondul unor demersuri diplomatice reinițiate de Washington, după luni întregi de stagnare. La începutul lunii septembrie, trimișii administrației Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au deplasat la Moscova și la Kiev pentru deblocarea canalelor de discuție. Ulterior, pe 22 septembrie, în cadrul reuniunilor de la Adunarea Generală a ONU, Donald Trump și Volodimir Zelenski au analizat posibilitatea instituirii unui armistițiu parțial, axat strict pe stoparea atacurilor reciproce asupra infrastructurii de energie. În ciuda acestor contacte și a deschiderii declarate de președintele ucrainean, loviturile aeriene continuă, iar o perspectivă concretă pentru un tratat cuprinzător de pace rămâne deocamdată distantă.
În acest context tensionat, Nicușor Dan a insistat că Bucureștiul va continua să acorde sprijin multidimensional Ucrainei, atât pe componenta umanitară, cât și prin garantarea fluxurilor logistice și a tranzitului de cereale pe coridoarele fluviale dunărene.
Explorează subiectele:
