Nivelul Dunării scade drastic, aproape de un minim istoric, deși în România a plouat
Al doilea cel mai lung fluviu al Europei, Dunărea, își adună apele dintr-un bazin hidrografic impresionant, ce se întinde pe aproape 820.000 de kilometri pătrați și traversează 19 state. Din acest motiv, debitul său depinde în mod crucial de contribuțiile afluenților care o alimentează din țări precum Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia, înainte de a ajunge pe teritoriul românesc.
1/4
FOTO: Facebook / Meteoplus
În ultimele luni, numeroase dintre aceste națiuni s-au confruntat cu valuri succesive de caniculă și cu un deficit pronunțat de precipitații. Seceta prelungită a condus la o reducere drastică a debitelor principalilor afluenți ai Dunării , iar efectele se resimt acum puternic și pe sectorul românesc al fluviului, conform informațiilor transmise de Meteoplus.
Această situație contrastează puternic cu condițiile meteorologice din România, unde luna iulie s-a numărat printre cele mai ploioase din ultimii ani. În multe zone din sudul țării, cantitățile de precipitații au depășit 100-150 de litri pe metrul pătrat. Cu toate acestea, ploile locale nu reușesc să compenseze lipsa masivă de apă provenită din amonte.
Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, va continua să scadă ușor, atingând aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă. Această valoare este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, care este de 4.750 mc/s, și se apropie periculos de mult de minimul istoric consemnat în 1985, când debitul a atins 1.400 mc/s.
Nivelul extrem de scăzut al fluviului are deja consecințe negative asupra navigației, afectează ecosistemele acvatice și pune presiune pe producția de energie. În anumite sectoare, au apărut bancuri de nisip care diminuează adâncimea șenalului navigabil, îngreunând tranzitul vaselor.
Pentru a asigura funcționarea sistemului energetic de la Cernavodă, autoritățile elaborează măsuri pentru menținerea unui debit suficient pe brațul Dunărea Veche. Una dintre soluțiile avute în vedere implică scufundarea a patru barje la bifurcația dintre brațul Bala și Dunărea Veche, cu scopul de a redirecționa o parte din apa fluviului către sectorul care alimentează centrala nucleară.
Hidrologii estimează că debitul Dunării se va menține în jurul valorii de 1.450 mc/s până în jurul datelor de 10-12 august. Ulterior, există posibilitatea unei creșteri treptate a debitelor în a doua jumătate a lunii august, în funcție de precipitațiile prognozate în bazinul superior al fluviului, în special în Austria.
Specialiștii subliniază că situația actuală reconfirmă caracterul paneuropean al Dunării. Evoluția nivelului fluviului este dictată de condițiile meteorologice din întregul său bazin hidrografic și nu exclusiv de vremea din România. Astfel, chiar și în condițiile unor ploi abundente pe teritoriul nostru, lipsa precipitațiilor din țările situate în amonte menține Dunărea la unul dintre cele mai joase niveluri din ultimele decenii.
Explorează subiectele:
