Noua formulă de calcul a pensiei de stat și implicațiile acesteia
În data de 9.07.2019 a fost publicată în Monitorul Oficial o nouă lege privind sistemul public de pensii ale cărei prevederi se vor aplica începând cu 1 septembrie 2021. Până atunci însă sunt prevăzute creșteri etapizate importante ale punctului de pensie, de la 1100 de lei în prezent la 1875 de lei începând cu 1 septembrie 2021, ceea ce corespunde unei majorări de circa 70,5% în doar 3 ani.
În cele ce urmează mă voi referi la implicațiile noii formule de calcul a pensiei de stat, aplicabilă din septembrie 2021, din perspectiva eficienței formulei, a corectării inechităților rezultate din aplicarea modalității curente de calcul precum și a impactului bugetar, scrie Bogdan Dumitrescu, conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci din cadrul ASE București pe Contributors.ro .
Așa cum am arătat într-un articol anterior, introducerea în anul 2013 a indicelui de corecție în formula de calcul a pensiei de stat, deși a creat un avantaj tuturor celor care ies la pensie, a fost de natură să genereze inechități între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiți. Prin felul în care este calculat indicele de corecție, la momentul pensionării fiecare punct de pensie este valorizat la nivelul a 41% din salariul mediu brut pe economie din urmă cu 2 ani, iar ulterior indexarea pensiilor aflate în plată este dependentă de majorarea punctului de pensie.
Pentru a ilustra starea de fapt și ineficiența formulei curente de calcul considerăm un pensionar cu un punctaj mediu anual acumulat pe parcursul vieții active de 1 punct, care a ieșit la pensie în unul din anii din intervalul 2014-2019.
Se poate observa cum pensiile celor care s-au pensionat mai recent sunt mai ridicate comparativ cu ale celor care s-au pensionat mai demult, acest lucru fiind atribuibil formulei de calcul care implică faptul că determinarea inițială a pensiei se bazează pe salariul mediu brut de acum 2 ani în timp ce indexarea se realizează în funcție de majorarea punctului de pensie. Având în vedere faptul că salariile s-au majorat în ultimii ani mai rapid decât punctul de pensie rezultă diferențele din tabelul de mai sus. Ecarturile nu sunt neglijabile, un pensionar care a intrat în sistem în anul curent având o pensie cu circa 12% mai ridicată comparativ cu cineva care s-a pensionat în anul 2014, cu 10% mai mare comparativ cu cineva care s-a pensionat în anul 2015 ș.a.m.d. Am explicat pe larg mecanismul concret prin care se generează aceste ineficiențe în unul dintre articolele anterioare.
Noua formulă de calcul va corecta această situație în condițiile în care indicele de corecție este eliminat din formulă, iar filosofia acesteia se deplasează de la punctajul mediu anual către punctajul total obținut de contributori. Mai precis, noua formulă este:
Pensie = Număr puncte * Valoarea punctului de referință,
unde valoarea punctului de referință este o variabilă egală cu valoarea punctului de pensie împărțită la 25, stagiul mediu de cotizare al pensionarilor din prezent. Practic, în locul împărțirii punctajului total la stagiul complet de cotizare, noua formulă propune împărțirea celui de-al doilea factor, punctul de pensie la un stagiu mediu de cotizare rezultând indicatorul numit punct de referință. Deși dispare variabila indice de corecție din calculul pensiei, acest lucru este mai mult decât compensat de faptul că împărțirea se va face la 25 și nu la stagiul complet de cotizare, pe net rezultând beneficii mai ridicate.
Pentru a ilustra impactul aplicării noii formule de calcul, va fi reluat exemplul de mai devreme și va fi determinată pensia potrivit noii formule de calcul, separat pentru bărbați și pentru femei, diferențierea fiind necesară întrucât noua formulă se bazează pe punctajul total, acesta fiind superior în cazul bărbaților datorită stagiului de cotizare mai îndelungat.
Din analiza de mai sus se pot trage următoarele concluzii:
Noua formulă de calcul va genera majorări ale pensiilor dincolo de cele generate de majorarea punctului de pensie, iar cel mai probabil creșterea medie va fi de două cifre. Impactul bugetar al recalculării pensiilor poate fi dedus indirect din nota de fundamentare care însoțește noua lege a pensiilor, acesta fiind evaluat de către autorități la circa 17,2 mld. lei din 5,2 mld. lei în anul 2021 și 11,9 mld. lei în anul 2022. Astfel, efortul bugetar este previzionat să fie unul însemnat, valoarea exactă urmând să fie cunoscută în urma recalculării tuturor pensiilor, acest proces fiind determinat de aplicarea noii formule de calcul.
Practic creșterea resimțită de un pensionar va fi egală cu: (stagiul complet de cotizare/25) / indicele de corecție de care a beneficiat. De exemplu pentru un bărbat pensionat în anul 2019: (35/25)/1,2 = 1,1667, deci o majorare de 16,67%.
Noua formulă este mai eficientă și corectează inechitățile generate de formula precedentă. Toți pensionarii cu punctaje totale identice vor avea aceeași pensie indiferent de anul pensionării.
Având în vedere trecerea de la punctajul mediu anual la cel total, noua formulă va genera beneficii în linie cu perioada de cotizare. Întrucât bărbații au stagii de cotizare mai lungi, pensia acestora va fi mai mare.
Având în vedere cele de mai sus, se poate iniția o dezbatere privind o prioritizare a obiectivelor politicilor publice în domeniul pensiilor de stat, respectiv corectarea ineficiențelor generate de formula curentă de calcul versus majorarea punctului de pensie, în condițiile menținerii sustenabilității finanțelor publice.
Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat
