Noul premier maghiar a ignorat România. „Nu avem o politică de vecinătate bine definită”

Noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Péter Magyar, care a preluat funcția după 16 ani de guvernare Viktor Orbán, se află în centrul unei analize privind implicațiile asupra comunității maghiare din România și asupra relațiilor bilaterale. Expertul în politică externă Ștefan Popescu a subliniat că, deși Executivul actual s-a format sub influența ideologică a Fidesz, acesta manifestă o tendință de diferențiere față de fostul lider și urmărește reformarea aparatului de stat. Această abordare generează tensiuni atât cu Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), cât și în cadrul administrației maghiare.

Potrivit lui Popescu, noua prioritate a premierului Magyar este reforma statului, având ca scop eliminarea influenței Fidesz din structurile sale și reînnoirea aparatului de stat, în special în puncte cheie, cum ar fi schimbarea președintelui Republicii și reforma mass-media. Aceste transformări sunt considerate esențiale.

Chiar și în contextul unor posibile frustrări electorale, orice guvern de la Budapesta va menține legături strânse cu cei peste 1,2 milioane de etnici maghiari din România. Analistul consideră că noul premier ar putea încerca să atragă acest electorat. Indiferent de poziția UDMR în timpul campaniei electorale, legăturile geopolitice și memoria istorică vor prevala. UDMR nu poate ignora cine deține puterea la Budapesta, iar, la rândul său, niciun prim-ministru ungar nu poate ignora o comunitate atât de semnificativă, mai ales că o parte importantă dintre membri dețin și pașaport ungar. Această realitate va transforma comunitatea maghiară din România într-un teren de competiție politică, iar Péter Magyar, aflat la început de mandat, va căuta să-și consolideze poziția și să câștige acest segment electoral.

Întâlniri la Viena și Varșovia, dar nu la București

În ceea ce privește relațiile bilaterale, Popescu atrage atenția că, deși guvernul ungar este nou instalat și are o agendă internă complexă, premierul Magyar a efectuat deja vizite externe la Viena, Varșovia și Paris, însă nu și la București. Această lipsă de dialog la nivel înalt este criticată de analist, mai ales în contextul intereselor comune dintre România și Ungaria, precum acordul de solidaritate gazieră, unic în regiune, sau apartenența ambelor state la ecosistemul industrial german. Ungaria este al treilea cel mai mare investitor străin în România, iar România se clasează pe locurile patru sau cinci în topul partenerilor comerciali ai Ungariei. Prin urmare, România ar trebui să inițieze urgent un dialog la cel mai înalt nivel cu Ungaria pentru a aborda teme de interes regional și pentru a stabili o poziție comună în fața crizei din industria germană, care implică o transformare profundă a sistemelor economice.

O invitație telefonică din partea președintelui Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, adresată lui Péter Magyar pe 15 aprilie, nu a fost urmată de o vizită a premierului ungar în România și nici de o deplasare a lui Bolojan la Budapesta, așa cum a făcut în decembrie sub fostul guvern ungar. Această situație indică o problemă în relația diplomatică, având în vedere că ambele țări ar trebui să-și consolideze cooperarea.

Critici la adresa diplomației românești

Ștefan Popescu critică vehement lipsa unei politici de vecinătate bine definite a României și gradul redus de interacțiune între elitele românești și cele din Balcani și Europa Centrală. El subliniază că, dincolo de întâlnirile formale și de rutină, lipsește un schimb real și consistent între clasele conducătoare.

În contextul mondial actual, marcat de reașezări și de mari incertitudini privind capacitatea marilor puteri occidentale de a mai investi sau de a oferi garanții de securitate, vecinătatea ar trebui să devină principala prioritate a politicii externe, deoarece orice stat vecin are interesul ca la frontiera sa să existe stabilitate. Mai ales că avem schimburi intense cu două state membre ale Uniunii Europene aflate la granițele noastre, Ungaria și Bulgaria, dialogul cu acestea ar trebui să fie mult mai susținut. Este greu de înțeles de ce două țări legate de o istorie comună de o mie de ani și de o comunitate importantă de etnici maghiari nu organizează măcar o dată pe an o reuniune comună a guvernelor. Nu este un reproș adresat doar Bucureștiului, ci și Budapestei, însă un asemenea vid de cooperare nu este acceptabil.
Ștefan Popescu

Probleme similare se regăsesc și în relația cu Bulgaria, unde interconectarea, în special prin poduri, avansează cu dificultate, România depinzând încă de un pod construit în anii ’50. Această lipsă de coerență în politica de vecinătate nu este o problemă recentă, ci una care afectează administrațiile din ultimii doisprezece ani, conform analistului.

Spațiul sud-est european, inclusiv Ungaria, o țară foarte activă în Balcanii de Vest, ar trebui să reprezinte direcția principală a politicii externe a României. Popescu este de părere că aceste probleme pot fi depășite printr-o interconectare mai profundă, având în vedere că ambele piețe sunt relativ mici și caută capital și proiecte. În acest sens, cooperarea regională este esențială, Inițiativa celor Trei Mări fiind considerată prea largă pentru a răspunde acestor nevoi specifice. Ca exemplu pozitiv, Polonia a reușit să-și transforme interconectările în domeniul gazului, devenind un pivot al Europei Centrale către Marea Baltică.

Soluții pentru diplomația românească

Pentru o schimbare de ritm și direcție în diplomația românească, partidele politice ar trebui să acorde o importanță strategică mai mare politicii externe. Popescu observă că, în prezent, acest domeniu nu este considerat esențial, fiind menționate doar câteva repere generale, precum parteneriatul strategic cu SUA și cooperarea UE. Partidele nu cultivă specialiști și nu tratează politica externă ca pe o prioritate reală, aceasta fiind adesea redusă la aspecte consulare. Analistul subliniază că politica externă ar trebui să reprezinte un interes comun pentru toate forțele politice reprezentate în Parlament, nu doar pentru partidul care deține portofoliul la un moment dat, iar diplomația nu ar trebui să se schimbe odată cu fiecare executiv.

Un pact politic similar celui de la Snagov, care să definească o strategie pe 20-30 de ani pentru diplomația românească, ar fi de dorit. Cu toate acestea, Ștefan Popescu își exprimă scepticismul cu privire la posibilitatea inițierii unui astfel de acord, având în vedere că, până acum, nu s-a reușit nici măcar o declarație comună de solidaritate din partea tuturor forțelor politice, chiar și în fața unor incidente precum cel cu drona de la Galați. Un astfel de pact ar trebui să depășească statutul de document formal și să devină un angajament real.

Explorează subiectele:

Ștefan Popescu Péter Magyar diplomație românească

Distribuie Distribuie Comentarii