O firmă plătită regește de Victor Ponta, implicată în propaganda din Serbia
Campania pentru alegerile parlamentare din Serbia a fost marcată de o operațiune agresivă pe Facebook, unde zeci de pagini au rulat mesaje plătite și clipuri video menite să atace opoziția prin acuzații lipsite de orice probă. Conform unei ample investigații realizate de BBC , aceste materiale publicitare au ocolit regulile Meta, care impun transparență totală și menționarea expresă a finanțatorului în cazul reclamelor politice. Firul investigației arată conexiuni directe cu România, atât prin plățile efectuate în lei, cât și prin implicarea unei agenții de marketing din Craiova.
Reclame politice netransparente înaintea alegerilor din Serbia. Foto: Shutterstock
Legătura dintre firma din Craiova și sumele uriașe venite de la Victor Ponta
În centrul acestui mecanism apare societatea Bmobile SRL, o agenție de media online și marketing digital deschisă în anul 2005 la Craiova. Conform datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului analizate de jurnaliștii britanici, firma îi aparține lui Andrei Bușe și a înregistrat activitate financiară atât în 2024, cât și în 2025.
Nu este pentru prima dată când această companie gestionează campanii politice majore, având conexiuni financiare consistente cu figuri controversate din politica românească. O analiză a organizației Expert Forum, bazată pe raportările oficiale către autoritățile din România, relevă că Victor Ponta — fostul premier și lider PSD, care a candidat ca independent la scrutinul prezidențial din mai 2025 — a virat în conturile Bmobile aproximativ 960.000 de euro pentru promovare electorală în mediul online. Mai mult, Ponta deține încă din 2016 calitatea de consilier onorific al președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, iar cea mai recentă vizită a sa la Belgrad menționată de investigația BBC s-a consumat în 2025, prilej cu care s-a întâlnit cu Donald Trump Jr. Publicația britanică precizează totuși că aceste conexiuni nu probează, de la sine, implicarea directă a lui Victor Ponta sau a altor colaboratori ai firmei în campaniile de pe piața sârbă.
În registrele Meta, Bmobile SRL apare însă negru pe alb atât ca plătitor, cât și ca advertiser pentru trei dintre reclamele politice difuzate în Serbia. Acestea au fost lansate imediat după anunțarea alegerilor, fiind ulterior șterse de compania-mamă a Facebook deoarece nu au respectat normele de etichetare pentru conținut electoral, politic sau social. Una dintre reclamele plătite de firma craioveană a fost promovată prin pagina „Juzna pruga”, care rămâne activă și găzduiește peste 20 de clipuri de atac la adresa candidaților opoziției sârbe.
Rețeta manipulării: conturi fantomă, plăți în lei și falsuri generate cu AI
Amplul mecanism de propagandă a funcționat intens între jumătatea lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie. În acest interval, 56 de pagini de Facebook au rulat minimum 91 de reclame pe rețelele grupului Meta. Până pe data de 16 octombrie, sumele investite în promovarea analizată de BBC depășiseră pragul de 29.437 de lei, tranzacțiile fiind operate în moneda națională a României. Deși Biblioteca de reclame Meta arată că o parte dintre pagini aveau administratori în România și în Franța, jurnaliștii subliniază că simpla plată în lei nu certifică automat locația fizică de unde a fost coordonată operațiunea.
Majoritatea acestor pagini au fost deschise în jurul datelor de 9 și 10 septembrie, exact când se dădea startul campaniei electorale. Pentru a nu trezi suspiciuni, conturile purtau denumiri banale, complet apolitice, precum „Mirosul curții bunicii” sau „Subiecte de conversație pentru pauza de cafea”. Deși aveau doar câteva zeci sau cel mult o sută de urmăritori, aceste pagini au încărcat peste 800 de videoclipuri scurte, reușind să adune milioane de vizualizări exclusiv datorită pompării de bani în promovare. Sam Jeffers, fondatorul organizației pentru transparență politică Who Targets Me, a explicat că acest tip de publicitate plătită amplifică artificial audiența unui mesaj și permite țintirea precisă a anumitor segmente de electorat.
Conținutul acestor materiale îi lovea sistematic pe reprezentanții opoziției și pe liderii mișcării studențești, portretizându-i, fără nicio dovadă, drept indivizi violenți, neglijenți, corupți sau vinovați de abuz de putere și deturnare de fonduri. Jurnaliștii au descoperit indicii clare ale utilizării inteligenței artificiale: fotografii de profil generate sintetic, gesturi robotice și voci nefirești. În unele clipuri, aceeași femeie vorbește cu voci complet diferite de la o înregistrare la alta.
Un exemplu elocvent al campaniei de denigrare îl vizează pe rectorul Universității din Belgrad, Vladan Djokic. Într-un clip apărut în septembrie — promovat inclusiv prin reclama plătită de firma Bmobile din Craiova — un bărbat cu lavalieră, filmat pe un fundal alb (care apare pe 29 de pagini diferite), îl acuză pe rector că ar fi mințit în legătură cu participarea la o conferință, aflându-se de fapt într-o vacanță la Rio de Janeiro. Clipul era ilustrat cu o imagine în care Djokic apărea pe plajă, cu o cupă de șampanie în mână și înconjurat de bancnote. Universitatea din Belgrad a dezmințit categoric falsul, precizând oficial că rectorul se afla în capitala Brasilia, la Congresul Internațional de Arhitectură și Urbanism. Un alt material video, devenit viral cu milioane de vizualizări, a atacat-o pe candidata opoziției Sanela Ramadanovic pe criterii religioase, subliniind credința ei musulmană alături de mesajul „Ea, să conducă Serbia?”, ceea ce a generat sute de comentarii pline de ură.
Cetățeni români și un ales AUR, folosiți în clipurile de propagandă
Surprizele investigației BBC nu se opresc la banii rulați prin Craiova. Din cele peste 12 persoane care apar fizic în videoclipurile electorale sârbești, jurnaliștii au reușit să identifice trei cetățeni români. Printre aceștia se numără un bărbat care pare să fie consilier județean din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), dar și persoane care lucrează ca animatori la petreceri pentru copii în proximitatea Bucureștiului.
Contactată de jurnaliști, una dintre femeile recunoscute în înregistrări a confirmat că este vorba despre imaginea ei, însă a susținut că aceasta i-a fost folosită fără consimțământ. Femeia a declarat că nu are nicio explicație pentru modul în care a ajuns în acel clip, subliniind că este complet străină de sfera politică, cu atât mai puțin de cea din țara vecină.
Încălcarea legislației din Serbia și reacția oficială a Meta
Pe lângă regulile interne ale rețelelor sociale, această campanie din umbră încalcă direct legislația din Serbia, unde finanțarea publicității politice din surse externe este strict interzisă. Nemanja Nenadic, directorul filialei sârbe a organizației Transparency International, a precizat pentru BBC că legile electorale naționale se aplică inclusiv entităților terțe. Dacă acestea depășesc un anumit plafon de cheltuieli — estimat la circa 300 de euro — au obligația legală de a se înregistra la Agenția pentru Prevenirea Corupției.
Investigația jurnalistică a demonstrat că cel puțin patru dintre paginile analizate au sărit de acest prag financiar. Cu toate acestea, Agenția pentru Prevenirea Corupției a transmis că nicio entitate terță nu s-a înregistrat oficial pentru derularea unor campanii electorale, confirmând însă că a deschis o procedură de verificare după ce a primit două sesizări privind nereguli în promovarea digitală.
De partea cealaltă, un purtător de cuvânt al companiei Meta a reamintit că orice persoană sau organizație care dorește să promoveze teme politice, electorale sau sociale trebuie să parcurgă o procedură prealabilă de autorizare și să afișeze transparent eticheta „Plătit de”, indicând sursa banilor. Reprezentantul gigantului tech a menționat că o parte dintre reclamele problematice fuseseră deja șterse înainte de solicitarea BBC, iar restul materialelor care încălcau regulile au fost eliminate ulterior — procedură care obligă însă platforma să păstreze detaliile acestor campanii în Biblioteca sa de reclame.
Miza scrutinului: furia socială după tragedia de la Novi Sad
Această bătălie subterană din mediul online se desfășoară pe fondul unei campanii oficiale extrem de costisitoare și al unei tensiuni sociale maxime. Între 16 septembrie și 15 octombrie, formațiunile politice din Serbia au pompat oficial peste 268.000 de euro în reclame pe platformele Meta. Datele arată că Partidul Progresist Sârb, aflat la putere, a cheltuit cel puțin 105.000 de euro, în timp ce principala forță de opoziție, susținută de mișcarea studențească, a alocat peste 122.000 de euro.
Confruntarea electorală principală se dă între lista guvernamentală „Serbia Câștigă” (asociată Partidului Progresist Sârb) și alianța de opoziție „Studenții Câștigă”. Scrutinul are loc într-un climat exploziv, la aproape doi ani de la catastrofa din gara renovată din Novi Sad, unde prăbușirea acoperișului a ucis 16 oameni și a rănit grav o altă persoană. Tragedia a scos la lumină acuzații grave de corupție la adresa puterii, declanșând blocade universitare și proteste masive de stradă, în condițiile în care, până la data publicării investigației, justiția nu pronunțase nicio condamnare în acest dosar.
Explorează subiectele:
