Operați în 2027 când e prea târziu: drama copiilor cu scolioză din România
O afecțiune silențioasă, care nu provoacă dureri în etapele inițiale, se transformă într-un coșmar birocratic și medical pentru numeroase familii din România. Diagnosticată frecvent la preadolescenți sau adolescenți, scolioza necesită adesea intervenții rapide pentru a stopa curbarea coloanei vertebrale. În realitate însă, sistemul medical oferă programări pentru operație la distanță de ani de zile, când șansele de recuperare sunt deja compromise.
Este cazul unei fete de 14 ani din localitatea Radomirești, județul Olt. Deformarea coloanei a fost descoperită complet întâmplător, în timpul unei băi, de bunica ei, Anișoara, femeia care o crește alături de sora mai mică de șase ani. Deși adolescenta nu acuza niciun simptom dureros, evaluările medicale au indicat o scolioză avansată ce impune o intervenție chirurgicală urgentă. Răspunsul primit la o clinică universitară din București a fost însă descurajator: primul loc disponibil pentru operație este abia în 2027.
Scolioza apare în preadolesceță sau adolescență și poate evolua către situații grave Foto: Arhiva
Pentru familia din Radomirești, situația este complicată de faptul că și sora mai mică a primit același diagnostic în acest an. În ciuda unui an de recuperare parcurs de fata de 14 ani, starea ei s-a înrăutățit, iar medicii din Capitală i-au recomandat să caute un chirurg la alte spitale bucureștene, intensificând între timp kinetoterapia la șase ședințe săptămânale, față de două cât făcea anterior.
Costurile logistice sunt o povară uriașă pentru bunica pensionară. Drumul pentru exercițiile de recuperare se face de la Radomirești la Caracal, pe o distanță de circa 30 de kilometri. Un vecin le asigură transportul contra sumei de 110 lei pe cursă dus-întors. La un ritm de șase deplasări săptămânale, cheltuielile depășesc cu mult sprijinul financiar de puțin peste 500 de lei obținut prin comisia de evaluare a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), instituție care a recomandat întocmirea unui dosar similar și pentru mezina familiei.
Gravitatea fenomenului este confirmată din cabinetele medicale de provincie. La o clinică din Slatina, medicul chirurg-ortoped pediatru Gheorghe Ciobanu semnalează că a evaluat numeroase cazuri într-un interval scurt. Doar într-o singură zi a consultat patru pacienți cu scolioză. Specialistul menționează că boala nu are o cauză certă, deși factorul genetic este puternic incriminat — întâlnind cazuri transmise de la mamă la fiică sau prezente concomitent la frați și bunici.
În lipsa unui tratament medicamentos, singura opțiune conservatoare rămâne kinetoterapia de lungă durată, însă sistemul de asigurări decontează doar 10 ședințe de două ori pe an, măsură considerată complet ineficientă de către medic.
„Ar trebui cel puțin câte două ședințe pe săptămână, pe perioade îndelungate. Dar cine-și permite să plătească între 50-100 de lei ședința? Până acum, trimiteam la o clinică, aveam o legătură cu un domn profesor, care era foarte amabil și dânsul recomanda. Pe baza recomandării, cu aprobare de la Casă, putea să facă fără să plătească. Cu adevărat, după 6 luni, se vedeau rezultatele, pe radiografie”, a explicat dr. Gheorghe Ciobanu.
Accesul la această filieră a devenit anevoios după ce profesorul respectiv a preluat responsabilități administrative, limitându-și activitatea clinică. În opinia doctorului Ciobanu, soluția durabilă ar fi crearea unor centre naționale specializate, cu regim de internare prelungită, unde tinerii să poată continua școala în paralel cu un program strict de reabilitare fizică.
La nivel de sistem, blocajul este amplu și are consecințe de lungă durată. Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, atrage atenția că amânarea intervenției chirurgicale are efecte distructive asupra întregii vieți a pacientului.
„Lista de așteptare e mare. (...) Scolioza, dacă nu este tratată la timpul potrivit, mai târziu nu mai poate fi tratată la un nivel de funcționare, să spunem, aproape de normal. Scolioza este o boală care afectează speranța de viață și durata de viață a unui pacient, dar afectează tot timpul, zi de zi, calitatea vieții. Nemaivorbind de faptul că apar și alte aspecte, sociale, care sunt de domeniul discriminării, desconsiderării”, a punctat Vasile Barbu.
Deși operațiile se realizează în mai multe centre din țară, capacitatea este mult sub necesar, iar bugetul programului național dedicat este insuficient. Intervențiile sunt extrem de complexe și cer monitorizare continuă pe durata creșterii copilului, necesitând uneori proceduri corectoare repetate. Criza este alimentată direct de deficitul de cadre medicale pregătite și de lipsa spitalelor motivate să se acrediteze în cadrul programului național.
Alternativele teoretice sunt greu accesibile oamenilor fără posibilități materiale. Tratamentul în străinătate prin decontare de la stat este condiționat de obținerea aprobărilor unei comisii speciale care să confirme pericolul întârzierii, un demers birocratic complex pentru familiile din mediul rural. Pe de altă parte, mediul privat implică costuri prohibitive, lăsând numeroși copii într-o cursă contra cronometru cu o boală a cărei corecție nu mai poate aștepta.
Explorează subiectele:
