Sateliții dau în vileag extinderea masivă a arsenalului nuclear al Chinei
Deși își menține angajamentul doctrinar de a nu recurge prima la atacul atomic și a semnat acordul privind oprirea testelor, China este în prezent singura putere recunoscută prin tratatul de neproliferare care își sporește semnificativ capacitățile militare strategice. Datele Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) arată că stocul de focoase nucleare al Beijingului a depășit deja numărul deținut de Franța încă din 2020, ajungând pe locul al treilea mondial după Statele Unite și Rusia. Dacă la începutul acestui an armata chineză dispunea de 620 de focoase, estimările indică un salt spectaculos până la 1.500 de unități până în 2035, rachetele cele mai avansate având o rază de acțiune de 15.000 de kilometri, capabilă să atingă teritoriul american.
Rachete balistice intercontinentale chinezești Foto: EPA/EFE
Această transformare rapidă alimentează îngrijorările internaționale. Donald Trump, care l-a primit joi la Casa Albă pe Xi Jinping, a folosit acțiunile altor state pentru a cere reluarea testelor de către armata americană. Într-un mesaj publicat anterior pe rețeaua Truth Social, liderul republican preciza: „Din cauza programelor de testare ale altor țări, am dat instrucțiuni Departamentului Războiului să înceapă testarea armelor noastre nucleare în condiții de egalitate. Procesul va începe imediat”. Totodată, Trump a subliniat că viitorul cadru de control al armamentului nuclear, destinat să succeadă acordului ruso-american care a expirat în februarie, este de neconceput fără includerea Chinei.
Rețeaua de producție și testare: Pingtong și Zitong
Infrastructura identificată de experți este concentrată în șapte situri majore: Pingtong, Zitong, Lop Nur, Jiuquan, Mianyang, Jinta și Guangyuan.
Instalația montană de la Pingtong este dedicată confecționării declanșatoarelor cu plutoniu (așa-numitele „pits”). Lucrările au debutat în 2013, imediat după preluarea puterii de către Xi Jinping, iar de atunci perimetrul securizat s-a dublat, atingând aproximativ 1,3 kilometri pătrați. Complexul este fortificat cu circa 10 kilometri de ziduri noi de beton, căi de acces păzite, un pod dedicat și intrări către rețele subterane care pot servi atât testărilor, cât și stocării elementelor finite. Sistemele de ventilație, rezervoarele chimice și echipamentele termice instalate aici corespund tehnologiilor folosite în fabricile similare din SUA, Marea Britanie, Rusia sau Franța. Pentru a susține personalul, autoritățile au dezvoltat pe malul râului Fujiang o așezare completă, dotată cu locuințe, facilități sportive și terminale de transport.
La o distanță de 130 de kilometri, la Zitong, se află centrul de asamblare și experimentare a focoaselor din noua generație. Activ din 1971, complexul a intrat într-o etapă de expansiune accelerată din 2019. Una dintre cele mai remarcabile structuri este un tub de șoc lung de 600 de metri, proiectat să simuleze undele distructive cauzate de eventuale atacuri inamice. În proximitate au fost amenajate două domuri ermetice pentru teste interioare, un poligon exterior delimitat de diguri din pământ pentru dispersarea suflului exploziilor și clădiri de asamblare, toate prevăzute cu rețele dense de paratrăsnete. Din 2020, la Zitong a fost construit și extins un nod intermodal feroviar-rutier pentru manipularea componentelor nucleare.
Laboratoare avansate și pregătiri subterane: Lop Nur și Mianyang
La poligonul istoric Lop Nur, situat într-o zonă deșertică din vestul extrem al țării, sateliții au detectat forarea unor noi galerii subterane. Expertul militar Babiarz observă că „toate aceste schimbări de la Lop Nur indică o capacitate extinsă de a testa tot felul de explozibili, cel puțin la subteran”, ceea ce sugerează proiectarea unor modele inedite de focoase. Oficialii americani au reclamat faptul că Beijingul a derulat deja detonări experimentale secrete aici în vara anului 2020, încălcând acordul internațional din 1996. Deși China respinge acuzațiile și susține că doctrina sa este exclusiv defensivă, autoritățile de la Beijing au semnat tratatul fără a-l ratifica, exploatând astfel o ambiguitate juridică.
La Mianyang, așezări rurale întregi și terenuri agricole au fost demolate pentru a face loc celui mai performant laborator de fuziune nucleară al Chinei. În aceste încăperi de înaltă precizie, cercetătorii folosesc lasere de mare intensitate și câmpuri magnetice pentru a studia reacția plutoniului în condiții de presiune și temperatură comparabile cu cele dintr-o detonare reală. Conform analistului Decker Eveleth de la organizația CNA, complexul, aflat aproape de finalizare, are scopul de a aprofunda cercetarea științifică din spatele dispozitivelor nucleare.
Ciclul combustibilului și noua doctrină militară
Completarea lanțului strategic se realizează în facilitățile de la Jiuquan, Jinta și Guangyuan. La Jiuquan, sit istoric din 1957, activitățile militare au fost reluate masiv după 2012, incluzând conversia minereului în hexafluorură de uraniu destinată îmbogățirii, precum și depozite sigure pentru deșeurile radioactive. La Jinta, emisiile industriale confirmă operaționalizarea noilor zone de procesare a combustibilului uzat, în timp ce la Guangyuan eforturile s-au concentrat pe neutralizarea și depozitarea reziduurilor, producția directă de plutoniu militar fiind diminuată.
Beijingul evită în continuare transparența și respinge negocierile multilaterale de control al armamentului, susținând că arsenalul său reprezintă doar o zecime din cele peste 5.000 de focoase pe care le dețin Statele Unite sau Rusia. Totuși, China a depășit deja cele două superputeri la numărul de lansatoare terestre de rachete intercontinentale, iar submarinele sale au început misiuni de patrulare având la bord rachete deja încărcate cu focoase atomice.
Această renunțare la stocarea separată a componentelor marchează o schimbare de paradigmă. Orientat mai degrabă către arme de dimensiuni reduse decât spre încărcături de distrugere masivă a buncărelor, Beijingul mizează pe capacitatea de a absorbi o primă lovitură și de a răspunde proporțional. După cum rezumă Decker Eveleth, logica descurajării rămâne eficientă cât timp riposta este garantată: agresorul trebuie să știe că orice acțiune inițială va atrage inevitabil un contraatac.
Explorează subiectele:
