Panică la vârful PSD înainte de 2028: partidul vrea să comaseze județe fără referendum
Confruntat cu o erodare gravă de imagine, marcată de percepția că blochează reformele și de scandaluri de opulență sfidătoare, PSD încearcă o mutare disperată înaintea alegerilor din 2028. Social-democrații pregătesc în spatele ușilor închise un proiect de reorganizare administrativ-teritorială care ar urma să desființeze mii de posturi de aleși locali și să reducă numărul județelor, ocolind însă complet voința cetățenilor prin eliminarea referendumurilor locale.
Deși a fost perceput constant, mai ales pe parcursul anului 2026, drept principala frână în calea reformelor reale și un partid măcinat de scandaluri de imagine – precum luxul afișat la botezul lui Alfred Simonis din Timișoara –, PSD încearcă acum să își spele reputația printr-un proiect radical de redesenare a hărții României. Europarlamentarul și vicepreședintele PSD Dragoș Benea, cel care coordonează grupul de lucru intern pentru această inițiativă, a recunoscut deschis luni, într-un interviu pentru G4Media, teama care domnește la vârful formațiunii.
„E limpede că PSD simte, mai ales la vârful partidului, că dacă nu livrăm și nu venim cu proiecte pe care oamenii le așteaptă, probabil că nu vom mai fi primul partid din România, așa cum am fost în 2024, chiar dacă la niște cifre pe care noi nu le-am avut niciodată. Depinde foarte mult și de curajul, pentru că dacă vom veni cu o formulă din tranzitorie, cu termene în 2032, nu mai păcălim pe nimeni”, a admis Dragoș Benea.
Liderul social-democrat a subliniat că, în cazul în care partidul nu va reuși să implementeze proiectul până în 2028, electoratul îi va sancționa drastic pentru că „doar am bătut tobele și nu am făcut nimic”.
Ocolirea democrației: modificări de legi pentru a evita consultarea populației
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale planului gândit în laboratoarele PSD este eliminarea completă a cetățenilor din procesul decizional. Întrebat dacă populația va fi consultată prin referendumuri locale în privința comasărilor, Dragoș Benea a respins categoric ideea, dezvăluind că s-au purtat deja discuții cu ministrul Justiției, săptămâna trecută, pentru a găsi portițe legislative.
Potrivit vicepreședintelui PSD, legislația poate fi modificată și coroborată astfel încât referendumurile să fie evitate complet. Justificarea oferită de Benea trădează o neîncredere profundă în reacția comunităților locale: „Dacă începem referendumuri locale peste tot vă dați seama că s-a terminat. Într-o comună se pot lansa două-trei zvonistici care să facă praf orice”.
În locul votului popular, soarta comunelor va fi decisă de structuri birocratice controlate politic. Propunerile vor veni de la un Comitet județean de reorganizare, construit în jurul Prefectului și flancat de instituții deconcentrate precum Consiliul Județean, Direcția Agricolă, DSV și Inspectoratul Școlar. Decizia finală va aparține unui Comitet Național de Reorganizare, a cărui arhitectură nu este încă finalizată, dar care va fi creionată împreună cu vicepremierul Marian Neacșu și miniștrii Dezvoltării și Afacerilor Interne.
Mii de aleși locali dispar, județele sunt reduse pe modelul curților de apel
Proiectul social-democraților nu se oprește doar la nivelul comunelor, ci vizează direct reducerea actualelor 41 de județe. Benea a insistat că o reformă care ocolește județele ar avea efecte minore: „Dacă nu atacăm și reforma județelor, degeaba ne-am apucat, mai bine stăteam acasă”. Deși a evitat să avanseze un număr exact, menționând că pot rămâne 12, 15, 18, 20 sau 22 de județe în funcție de indicatori, europarlamentarul a propus ca punct de plecare modelul celor 15 curți de apel din sistemul judiciar, pe care îl consideră eficient.
În ceea ce privește mediul rural, PSD lucrează pe trei scenarii de comasare a comunelor: cele sub 1.500 de locuitori, cele sub 3.000 și, ca o opinie personală a lui Benea, chiar și cele sub 5.000 de locuitori. Miza este uriașă:
- În scenariul pragului de 3.000 de locuitori, sunt vizate 1.600 de comune, iar măsura ar duce la dispariția a 15.000 până la 18.000 de funcții de aleși locali (primari, viceprimari și consilieri).
- În scenariul extins, de 5.000 de locuitori, sunt vizate 2.500 de comune, care nu ar dispărea în totalitate, ci ar urma să fie regrupate.
Criterii scrise la partid și suspiciuni de abuz împotriva opoziției
Întrebat în repetate rânduri cum garantează că această reformă – concepută exclusiv la nivelul unui partid, și nu ca o operațiune transpartinică în Guvern sau Parlament – nu este un „caiet de sarcini” cu dedicație pentru a distruge primăriile opoziției (precum cele ale PNL), Benea a recunoscut că nu are ce garanții să ofere, în afara unei „matrice de sustenabilitate”.
Această matrice se bazează pe șase criterii cuantificabile, printre care populația rezidentă, capacitatea de colectare a taxelor locale și sustenabilitatea financiară. Benea a apărat monopolul PSD asupra redactării proiectului, afirmând sec că „este operațiunea unui partid aflat la guvernare, care are portofolii”. Totodată, el a acuzat zona liberală că a început dezbaterea „neprincipial”, după ce dinspre PNL s-a transmis că abia așteaptă să-l vadă pe Sorin Grindeanu explicându-le primarilor cum îi va desființa.
„E o discuție în care noi trebuie să, și vom argumenta de ce va fi mai bine pentru cetățeni dacă se întâmplă această reorganizare administrativ-teritorială, iar cu partidele politice, dacă nu reușim nici cu aceste baze de date uriașe pe care le avem la dispoziție, cu niște formule de calcul clare, înseamnă că e vorba de altceva. Repet, rezultatul alegerilor locale din 2028 va ține de cu totul și cu totul alți factori decât această redesenare a hărții României. Va ține de votul politic al partidului, va ține de calitatea candidaților, de capacitatea de a face compromisuri și de a negocia. Resping cu vehemența această variantă”, a declarat europarlamentarul PSD, negând că reforma ar ținti slăbirea opoziției.
Grupul de lucru al PSD și revolta baronilor locali
Comisia internă a PSD care desenează noua hartă a țării este formată exclusiv din miniștri, secretari de stat, parlamentari și baroni locali ai partidului. Din grupul condus de Benea fac parte:
- Alexandru Stoica (ministrul Dezvoltării);
- Radu Marinescu (ministrul Justiției);
- Adrian Petcu (subsecretar de stat în MAI);
- Adrian Gâdea (președintele CJ Teleorman și fost secretar de stat la Dezvoltare);
- Cornel Ștefan (președintele CJ Dâmbovița);
- Felix Cozma (președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici);
- Ciprian Văcaru (secretar de stat în Ministerul Muncii);
- Deputații Dumitrița Gliga, Bogdan Toader și Lucian Bogdan (membru în comisia de administrație).
Chiar și cu această componență, Benea anticipează o rezistență internă feroce în propriul partid, de la consilieri locali și primari, până la președinții de consilii județene. Mai mult, el a admis că PSD riscă să alimenteze direct partidul AUR cu resursă umană. Dacă trei comune de câte 2.000 de locuitori, conduse de primari PSD, sunt comasate într-una de 6.000, cei doi edili rămași pe dinafară ar putea migra către alte formațiuni, oferind celor de la AUR „surprize plăcute”. Cu toate acestea, Benea susține că demersul nu este o pedeapsă pentru primarii PSD care amenință cu plecarea la AUR, dar le-a transmis acestora că este timpul „să fie puțin mai atenți la problemele oamenilor”, care își doresc o administrație mai suplă.
Jocuri de culise la nivelul Guvernului
În spațiul politic au apărut speculații conform cărora PSD ar putea folosi asumarea răspunderii pe legea reformei teritoriale, vehiculată pentru luna martie în Parlament, drept o capcană pentru a-l debarca pe premierul Luca Niculescu, prin votarea unei eventuale moțiuni de cenzură a opoziției, în cazul în care șeful Executivului nu ar mai răspunde la comenzile partidului.
Dragoș Benea a respins total această ipoteză, asigurând că proiectul nu este „un levier” sau „o pisică” arătată premierului Luca Niculescu.
„E o ipoteză de lucru. Eu nu o confirm, o resping în totalitate. Nu am auzit așa ceva în interiorul partidului. Dimpotrivă, am văzut o determinare la vârf pentru a aduce mai departe acest demers. Nu am de ce să bănuiesc că e un levier prin care PSD-ul să îi arate sau o pisică pe care să i-o arate PSD-ul din când în când domnului prim-ministru Luca Niculescu. Dacă eu îmi simțeam așa ceva, nu intram în acest demers. Deci eu nu lucrez cu acest grup de lucru ca să construim un levier împotriva premierului Luca Niculescu. Dimpotrivă, sunt convins că putem să facem o reorganizare administrativ-teritorială, în primul rând în interesul cetățenilor, cu acele costuri politice”, a conchis vicepreședintele PSD.
Explorează subiectele:
