Este fierbere mare în învățământul preuniversitar, de când ministrul Daniel David a prezentat concluziile raportului-diagnoză și a anunțat că profesorii vor fi evaluați din cinci în cinci ani, ceea ce poate schimba statul lor de angajați pe perioadă nedeterminată. Practic, licențierea didactică ar urma să înlocuiască definitivatul în învățământul preuniversitar, iar cei care promovează examenul cu notă peste 7 să nu mai fie nevoiți să repete titularizarea, ca astăzi, ci să se poată prezenta la concursurile organizate direct de către școli. Sunt însă și neclarități.

Unii titulari sunt atât de nemulțumiți de vești încât au inițiat chiar o petiție online prin care cer demisia ministrului Educației. Noile vești sunt primite cu optimism de către cadrele didactice care au trecut ani la rând prin examenul de titularizare, au obținut și note peste 7, însă au în continuare statutul de suplinitor, pentru că încă nu au apărut posturi titularizabile.

Pentru ei vestea bună este că, după susținerea licențierii, nota peste 7 obținută le permite să se prezinte la concursurile organizate direct de către școli, sau în centre de recrutare. Mai mult, pot ocupa posturi cu viabilitate pe perioadă determinată, iar în urma evaluării anuale, dacă posturile rămân viabile, pot deveni angajați pe perioadă nedeterminată. Acest mecanism este asemănător cu posibilitatea pe care și astăzi o au candidații care susțin titularizarea și ocupă un post de suplinitor, sunt evaluați după un an și ulterior pot fi angajați pe viabilitatea postului, așa-numita „titularizare în doi pași”.

Ce a anunțat ministrul

„Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu”, sau Raportul QX, explică faptul că în acest moment sistemul de titularizare are anumite avantaje, cum ar fi stabilizarea cadrelor didactice și flexibilizarea transferurilor, care trebuie păstrate, în schimb are și dezavantaje, iar principalul este acela că procedura trebuie repetată prea des de către unii candidați care nu obțin titularizarea doar pentru că nu există posturi anunțate cu viabilitate peste patru ani.

Pe de altă parte, pozițiile pe perioadă determinată, spune raportul, „nu sunt protejate prin calitatea actului educațional al celui care ocupă postul și nu se pot transforma în poziții pe perioadă neterminată în baza calității actului educațional al celui care ocupă postul”. Prin urmare, sistemul actual nu este unul adecvat.

Ce propune în schimb ministerul?

„Ideea centrală este că pozițiile pe perioadă determinată, care nu sunt rezervate în condițiile legii, se tratează în logica tenure-track, acestea putând deveni poziții pe perioadă nedeterminată în funcție de viabilitatea lor și de calitatea cadrului didactic (evaluată complex de beneficiarii principali)”, se arată în raport.

Raportul QX detaliază și etapele ocupării posturilor conform procedurii care va fi implementată în anii următori:

o În etapa I, ministerul organizează anual un examen național pentru licențierea în învățământ;

o Toți candidații care obțin cel puțin nota 7 devin licențiați în cariera didactică, conform legii, și au automat dreptul de a ocupa un post pe durată nedeterminată în sistem. Examenul nu trebuie repetat, admiterea în cariera didactică se face o singura dată;

o Licențiații pot participa ulterior, în orice moment al carierei, la concursurile pentru posturile disponibile, organizate de unitățile școlare. Concursurile se pot organiza la nivelul unității școlare sau într-un centru de concurs care reunește mai multe unități școlare care nu au resursele necesare organizării concursurilor (ex. infrastructură, resursă umană calificată), după o metodologie-cadru care va fi stabilită de minister;

o Toate posturile disponibile în unitățile școlare, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu normă didactică completă sau cu minimum 50% din norma didactică completă, se anunță public de către minister;

o Posturile libere pe perioadă determinată pot să fie rezervate în condițiile legii sau nerezervate (tenure-track);

o Posturile care nu sunt anunțate ca disponibile la concurs nu se bugetează dacă apar ulterior, decât în situații excepționale (ex. ieșirea legală din sistem, pe perioadă nedeterminată sau determinată);

o Licențiații care obțin post pe perioadă determinată își păstrează postul dacă viabilitatea acestuia este prelungită anual de către unitatea școlară, cu condiția unei evaluări interne pozitive, organizată după o metodologie cadru stabilită de minister;

o Licențiații care obțin post pe perioadă determinată – tenure-track - își păstrează postul pe perioadă nedeterminată, cu acordul unității școlare, în baza unei evaluări interne, organizată după o metodologie cadru stabilită de minister, dacă acesta devine viabil prin prisma criteriilor pentru posturile pe perioadă nedeterminată;

o Cei angajați pe perioadă nedeterminată (titulari) sunt evaluați pe baza unor standarde minimale la fiecare 5 ani;

Un calificativ nesatisfăcător pentru cadrul didactic va conduce la parcurgerea unor formări obligatorii gratuite, finalizate cu o evaluare riguroasă – dacă această evaluare nu este trecută în timp de doi ani, contractul nu va mai fi pe perioadă nedeterminată. Această prevedere este și cea care a născut cele mai multe comentarii printre profesori, principala temere fiind aceea că evaluarea, făcută de reprezentanții școlii și, printre altele, și pe baza feed-back-ului de la părinți (practic, acest lucru a produs cea mai mare iritare) și colegi, ar putea fi viciată;

o În etapa a II-a, posturile neacoperite în prima etapă de licențiați se scot la concurs și pot participa toți cei care la examenul de licențiere în cariera didactică au luat nota între 5 și 6,99 în ultimii 3 ani, ocupându-le în regim de suplinitori;

o Posturile rămase neacoperite și după etapa a II-a sunt oferite în regim de plata cu ora de fiecare unitate școlară, după o procedură ce va fi stabilită de minister.

Întrebările care se pun

Licențierea în cariera didactică este un concept introdus în noile legi ale educației, așa că nu reprezintă o noutate absolută. Mai mult, în 2027 ar urma ca universitățile să „producă” și primii licențiați care se califică în mod specific pentru cariera didactică. În primul an de admitere, pentru acest program au fost disponibile 2.000 locuri. Insuficiente, având în vedere că anual, spune secretarul general al Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, prof. Ionel Barbu, ies din sistem prin pensionare între 7.000 și 9.000 de dascăli. Mai mult, cu siguranță sistemul nu va putea livra la final 2.000 de absolvenți pregătiți doar pentru cariera didactică, pentru că există și abandon în rândul studenților, vor fi situații în care candidații nu obțin notă peste 7 etc.

Licențiații cu note peste 7 se vor prezenta ulterior la un concurs de titularizare care, conform datelor prezentate până în prezent, va semăna cu titularizarea care a mai fost pilotată în România cu peste 20 de ani în urmă, când anumite școli, considerate reprezentative, puteau organiza propriile concursuri. Atunci n-a fost însă un succes.

Neclar la acest moment este dacă examenul de licențiere poate fi susținut de mai multe ori, având în vedere că doar o notă peste 7 conferă candidatului dreptul de a profesa în sistemul preuniversitar pe perioadă nedeterminată.

Pe de altă parte, având în vedere că pentru traseul care se finalizează cu licențierea didactică au fost disponibile la admiterea în anul universitar 2024-2025 doar 2.000 locuri, iar nevoia este mult mai mare, cel mai probabil la ocuparea posturilor în învățământ vor putea participa în continuare și absolvenții care au susținut deja examenul de definitivat (care va fi înlocuit de licențierea didactică) dar nu sunt titulari pe post.

Oamenii din sistem se așteaptă să se apeleze chiar și la alte formule de a atrage forța de muncă calificată în sistem, așa cum se procedează și în prezent, chiar dacă actorii principali ar urma să fie cei cu licențiere didactică. Așa se procedează astăzi, de exemplu, în cazul personalului care vine din producție (în special ingineri) și care activează în învățământul dual pe posturi pentru care sistemul nu a mai găsit resurse în rândul cadrelor didactice.