Paradoxul AI pe piața muncii din România: Opriri de angajări, nu șomaj masiv
Fenomenul, analizat de expertul în inteligență artificială Alexandru Dan, CEO TVL Tech și profesor la Academia de Studii Economice din București, sugerează o transformare mai degrabă în ritmul angajărilor decât în volumul concedierilor. Într-un interviu, acesta a explicat modul în care AI reconfigurează peisajul profesional și ce competențe vor deveni cruciale.
AI ar putea lăsa milioane de oameni fără joburi. Cine riscă să fie afectat Foto: Shutterstock
Automatizare în loc de înlocuire directă
În România, companiile se află mai degrabă în faza de automatizare a sarcinilor, nu de înlocuire directă a forței de muncă, a precizat Alexandru Dan. Inteligența artificială este integrată în domenii precum procesarea documentelor, generarea de rapoarte, suportul pentru clienți, analiza de date, marketing, vânzări și dezvoltarea software.
În România suntem încă mai mult în etapa de automatizare a unor sarcini decât în cea de înlocuire directă a oamenilor. Din proiectele pe care le vedem în companii, AI intră în procesarea documentelor, generarea de rapoarte, suport, analiză de date, marketing, vânzări și dezvoltare software. Datele Eurostat confirmă că suntem încă la începutul erei AI în România. În 2025, doar 5,21% dintre companiile românești cu minimum zece angajați utilizau tehnologii AI, față de aproape 20% la nivelul Uniunii Europene. România avea cea mai redusă rată de adopție din UE. Efectul pe care îl văd deja este creșterea capacității individuale. Un angajat care folosește eficient AI poate procesa mai multe date, poate afla informații valoroase și poate lua decizii inteligente în cel mai scurt timp. În timp, vor crește așteptările de creștere a productivității angajaților în toate domeniile de activitate. – Alexandru Dan
Cine este cel mai expus?
Rolurile care implică sarcini digitale relativ standardizate – precum căutarea de informații, redactarea, clasificarea, analiza preliminară, suportul pentru clienți sau programarea repetitivă – sunt cele mai vulnerabile, a subliniat expertul.
Cele mai expuse sunt rolurile în care o proporție mare din activitate poate fi descrisă ca o succesiune de sarcini digitale relativ standardizate: căutare de informații, redactare, clasificare, analiză preliminară, suport pentru clienți sau programare repetitivă. Statisticile arată deja că programatorii, reprezentanții de customer service și analiștii financiari sunt printre ocupațiile cu expunere ridicată la AI. Cercetările găsesc și un semnal în zona de 22–25 de ani, unde rata de intrare în ocupațiile foarte expuse a scăzut cu aproximativ 14% față de nivelul din 2022, însă rezultatul este încă la limita semnificației statistice. O parte din activitățile prin care un junior învăța o profesie pot fi făcute acum de AI. PwC arată că rolurile junior expuse AI cer deja de șapte ori mai frecvent competențe asociate tradițional unor angajați mai experimentați, precum judecată, leadership sau gândire strategică. – Alexandru Dan
Nu concedieri, ci stoparea angajărilor
Unul dintre primele efecte majore ale AI pe piața muncii ar putea fi reducerea numărului de noi posturi deschise, în loc de concedieri.
Da, cred că acesta poate fi unul dintre primele efecte importante. Este mult mai simplu pentru o companie să nu mai deschidă cinci poziții noi decât să concedieze cinci oameni existenți. Dacă o echipă de zece persoane își crește productivitatea cu ajutorul AI, compania poate continua să crească fără să mărească echipa în același ritm. Efectul apare atunci în statisticile de recrutare înainte să apară în statisticile de concedieri. Vedem deja semnale în această direcție pentru tineri. Deocamdată nu se vede o creștere clară a șomajului în ocupațiile cele mai expuse la AI, dar se poate observa o încetinire a angajărilor pentru persoanele între 22 și 25 de ani. – Alexandru Dan
Valoarea angajatului în era AI
Valoarea unui angajat se va muta către acele competențe dificil de automatizat, a explicat Alexandru Dan.
Valoarea se deplasează către competențele care rămân greu de automatizat complet. Contează tot mai mult capacitatea de a defini corect problema, cunoașterea domeniului, judecata profesională, verificarea rezultatului, asumarea unei decizii și capacitatea de a lucra cu alți oameni. În același timp, apare o competență nouă: abilitatea de a organiza munca AI. Angajatul valoros va ști să combine modele, instrumente, agenți și datele companiei într-un proces de lucru controlabil și verificabil. Competențele cerute în joburile foarte expuse la AI se schimbă de peste două ori mai rapid, iar rolurile cer mai multe abilități precum judecata, creativitatea și leadershipul. Competențele AI sunt asociate și cu o creștere salarială semnificativă. – Alexandru Dan
Adaptarea este cheia
Pentru angajații îngrijorați de impactul AI, primul pas este stăpânirea instrumentelor AI relevante pentru profesia lor, dincolo de utilizarea unui simplu chatbot. Asta include automatizarea fluxurilor de lucru, folosirea agenților AI, conectarea AI la date și verificarea riguroasă a rezultatelor.
Primul pas este să înveți foarte bine instrumentele AI relevante pentru profesia sa. Folosirea unui chatbot este doar nivelul de bază. Următorul nivel înseamnă automatizarea unor fluxuri de lucru, utilizarea agenților AI, conectarea AI la date și verificarea sistematică a rezultatelor. Apoi trebuie să își analizeze propria meserie la nivel de sarcini. Care activități pot fi automatizate astăzi, care vor putea fi automatizate peste doi sau trei ani și unde rămâne necesară experiența umană? Cred că fiecare profesionist trebuie să încerce să urce către activitățile în care există context, decizie, responsabilitate și expertiză de domeniu. World Economic Forum estimează că aproape 40% dintre competențele utilizate astăzi la locul de muncă se vor modifica până în 2030. – Alexandru Dan
Un scenariu alarmist?
Deși Geoffrey Hinton avertizează asupra unui șomaj masiv, Alexandru Dan nu împărtășește această perspectivă alarmistă. El amintește că istoria tehnologiei este plină de predicții extreme care nu s-au adeverit.
Eu nu împărtășesc această perspectivă foarte alarmistă. În tehnologie am văzut multe predicții extreme despre dispariția locurilor de muncă, inclusiv din partea unor personalități foarte cunoscute precum Elon Musk, iar multe dintre ele nu s-au confirmat în forma și în ritmul în care au fost prezentate. Geoffrey Hinton ridică riscuri reale, care trebuie analizate, dar cred că uneori concluziile sale despre impactul social al AI merg mult mai departe decât ceea ce ne arată în prezent economia și piața muncii. Economia are mecanisme puternice de adaptare. Tehnologia elimină anumite activități, creează altele și schimbă competențele necesare. Același lucru s-a întâmplat cu industrializarea, calculatoarele, internetul și automatizarea software. Cred că AI va produce o restructurare importantă a muncii, iar unele profesii și anumite poziții vor fi afectate. În același timp, vor apărea roluri noi, companiile vor dezvolta produse noi și productivitatea mai mare va crea noi oportunități economice. Pentru România, riscul mai mare ar fi să reacționăm defensiv și să adoptăm AI prea încet. Avem deja un decalaj important față de media europeană în utilizarea AI de către companii. Dacă vrem să rămânem competitivi, trebuie să accelerăm adoptarea tehnologiei, educația și reconversia profesională. Nu cred că soluția este să încercăm să protejăm oamenii de AI. Trebuie să-i pregătim să lucreze cu AI. Companiile trebuie să investească în oameni și tehnologie în paralel, iar angajații trebuie să își adapteze continuu competențele. Societatea se va ajusta la această schimbare, dar viteza cu care ne adaptăm va conta foarte mult. – Alexandru Dan
Expertul subliniază că AI va genera o restructurare semnificativă a muncii, ducând la apariția de noi roluri și oportunități economice prin creșterea productivității. Pentru România, pericolul real este o adoptare prea lentă a tehnologiei, având deja un decalaj față de media europeană. Soluția propusă este pregătirea oamenilor pentru a lucra cu AI, prin investiții paralele în tehnologie și educație continuă a angajaților.
