Penurie în Rusia: atacurile ucrainene scot din uz marile rafinării de motorină
Valul de ofensive aeriene lansat de forțele ucrainene a pus sub o presiune uriașă sectorul rusesc de rafinare, amplificând problemele de aprovizionare la scară națională. O analiză efectuată de agenția Reuters asupra datelor de profil arată că trei dintre cele șase rafinării de top din Federația Rusă fie s-au oprit complet, fie au operat la niveluri minime în prima lună de toamnă.
Rafinărie a Lukoil din Nijni Novgorod Foto: X@front_ukrainian
Țintele vizate de aparatele de zbor fără pilot sunt chiar stâlpii industriei petroliere rusești. Șase mari combinate — uzina Kiriși din regiunea Leningrad, NORSI din Nijni Novgorod, Taneco din republica Tatarstan, rafinăria Omsk din Siberia, cea din Perm și facilitatea din Volgograd — livrează împreună 50% din volumul total de motorină al statului rus. Toate aceste obiective au fost atacate.
Efectele loviturilor au fost imediate și severe: rafinăria Kiriși a fost nevoită să își sisteze complet procesele tehnologice, în timp ce fabricile NORSI și Volgograd au ajuns să funcționeze la doar un sfert din potențialul lor normal, conform surselor Reuters.
Oprirea combinatului Kiriși a generat dezechilibre rapide pe piața locală, determinând administrația regiunii Leningrad să impună raționalizarea carburanților la stațiile de alimentare. Guvernatorul regional Alexandr Drozdenko a confirmat caracterul critic al situației pe 15 septembrie, explicând că restricțiile instituite sunt unele temporare, programate să rămână în vigoare până la 1 octombrie. „Situația rămâne dificilă”, a recunoscut oficialul rus.
Pentru Kiev, loviturile chirurgicale aplicate infrastructurii energetice rusești constituie una dintre cele mai eficiente pârghii economice din războiul de uzură. Prin reducerea capacității de producție și provocarea unei penurii interne de combustibil pe durata verii, Ucraina încearcă să limiteze fondurile pe care Kremlinul le direcționează către efortul militar. Pagubele provocate au constrâns deja Moscova să aplice plafoane la vânzare, să interzică exporturile de carburanți și să asiste la creșteri interne de prețuri.
Efectele acestei strategii au stârnit însă reacții politice la nivel internațional. Fostul președinte american Donald Trump a criticat public decizia Kievului de a bombarda rafinăriile rusești, legând această acțiune de scumpirea globală a combustibilului.
„Zelenski trebuie să facă un singur lucru: să oprească loviturile asupra motorinei din Rusia”, a subliniat Trump în fața presei, pe 13 septembrie. „Să meargă după alte ținte, dar nu asupra motorinei, pentru că provoacă o penurie de motorină... Asta nu are legătură cu Orientul Mijlociu.”
Liderul politic american a continuat pe aceeași linie, declarând ulterior că „majorarea prețului mondial la motorină este cauzată în principal de războiul Rusia-Ucraina, nu de războiul SUA cu Iranul”.
Totuși, datele economice contrazic afirmațiile acestuia, indicând drept factor determinant în escaladarea cotațiilor mondiale la motorină conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran, alături de blocarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz.
Explorează subiectele:
