Peste 3.400 de victime estimate în Iași la seism și greșeala fatală de evitat

Risc Seismic

Reacția publicului la seismul de 5,7 grade produs în noaptea de marți spre miercuri în Vrancea l-a determinat pe medicul Tudor Ciuhodaru să publice, miercuri, 18 noiembrie, un set de instrucțiuni esențiale de supraviețuire. Dincolo de lipsa cunoștințelor de bază care pot face diferența dintre viață și moarte, specialistul atrage atenția asupra pericolelor structurale majore din centrele urbane.

image

Foto: FB Tudor Ciuhodaru

Bilanț sumbru în simulări: Iașul, expus imediat după București

Potrivit datelor prezentate de medic, Iașul s-ar putea situa pe locul al doilea la nivel național în privința pagubelor umane, imediat după Capitală, în eventualitatea unui cutremur puternic. Cifrele din simulări indică o situație critică mai ales dacă seismul s-ar produce în timpul nopții.

„În Iaşi un cutremur de grad seismic ridicat pe durata nopţii ar produce peste 3.400 de victime, din care 900 urgenţe absolute. Asta doar conform simulărilor”, a precizat Tudor Ciuhodaru.

Medicul subliniază că, la 49 de ani distanță de dezastrul din 1977, un sfert de secol sau chiar mai bine de așteptare nu a rezolvat problema fondului locativ vulnerabil: „În cazul unui cutremur major, Iașul ar putea fi cel mai afectat oraș, după București. Azi, la 49 ani de la marele cutremur, 10% dintre locuitori (28.000) trăiesc în 196 de blocuri cu risc seismic, dintre care 62 blocuri încadrate la gradul I”.

Instinctul care poate ucide: de ce să nu fugi pe scări și ce nu te protejează

Într-o postare publicată pe Facebook la câteva ore după seism, medicul a lansat un apel direct către cetățeni: „Voi cum ați simțit cutremurul? Toți ar trebui să știm asta. Ce să (NU) faci în caz de cutremur: (mic) ghid de supravieţuire în casă, pe stradă sau în mașină”.

Cea mai gravă eroare pe care o pot comite persoanele surprinse într-o clădire este încercarea de a părăsi imobilul cât timp pământul se mișcă. Totodată, un mit vechi legat de adăpostirea sub tocul ușii este demontat de specialist.

„Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, întrucât ieşirea este dificil de găsit iar scările au risc crescut de prăbuşire. Tocul uşii nu vă oferă protecţie dacă nu este încadrat în structura clădirii”, avertizează Ciuhodaru.

În schimb, regula de bază este aplicarea protocolului internațional folosit în state cu activitate seismică intensă, precum Japonia și Statele Unite. „Dacă te afli într-o clădire rămâi acolo şi protejează-te! Procedurile recomandate în Japonia şi Statele Unite („duck, cover and hold”) sunt simple şi asigură protecţia individuală prin trei mişcări simple: ghemuit, acoperit şi protejat”, arată acesta.

Oamenii trebuie să se ferească de geamuri sau de obiectele suspendate care pot cădea și să caute adăpost lângă piese de mobilier ori aparate masive: „Cel mai sigur este spaţiul dintre două obiecte mari (...) ce delimitează aşa-zisul triunghi al supraviețuirii sau lângă un obiect mare, voluminos, cum ar fi maşina de spălat, frigiderul, aragazul, lângă piciorul patului, în faţa unei canapele, lângă piciorul unei grinzi”.

Cum te ferești de pericole pe stradă sau la volan

Nici spațiul deschis nu este lipsit de riscuri dacă pietonii rămân în apropierea fațadelor. Medicul recomandă păstrarea distanței față de construcțiile cu elemente exterioare fragile: „Nu staţiona lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuşi în timpul şi după cutremur, precum ornamente, tencuiala, coşuri sau ţigle”.

De asemenea, acesta transmite un avertisment ferm împotriva unor zone extrem de periculoase: „Sub nicio formă nu vă adăpostiţi sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune”.

Pentru conducătorii auto surprinși în trafic, prioritatea este oprirea într-un perimetru ferit: „Opriţi maşina la distanţă de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii”, punctează Ciuhodaru, menționând totodată necesitatea evitării benzinăriilor și a liniilor electrice de înaltă tensiune.

Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență și cum eviți blocarea apelurilor la 112

Pregătirea dinaintea unui seism presupune existența unei truse minimale de supraviețuire, din care nu ar trebui să lipsească: „Apă, alimente uşoare şi compacte, medicamente personale, analgezice şi antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio şi actele personale”.

Imediat după încetarea mișcărilor seismice, disciplina în comunicații devine vitală pentru salvarea celor răniți. „Nu suprasolicitați rețelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Daţi cel mult un SMS ca să confirmaţi celor dragi că sunteţi bine”, recomandă medicul.

În finalul intervenției sale, Tudor Ciuhodaru readuce în discuție nevoia de educație pentru situații de urgență și lasă deschisă o întrebare incomodă pentru autorități și societate: „Rămâne o mare întrebare. Suntem pregătiți pentru un cutremur major, precum cel din 4 martie 1977? Voi ce credeți?”.

Risc Seismic

Explorează subiectele:

cutremur Vrancea Tudor Ciuhodaru Iași


Citește și:

populare
astăzi

1 Asta înseamnă PSD, oameni buni...

2 VIDEO Atacuri masive între Ucraina și Rusia / Podul Kerci pare lovit fatal...

3 Milioane din spălătorii ex-sovietice spre Trump: lovitură pentru Deutsche Bank

4 Analizați poza asta...

5 „Cine a făcut crima de a adus țara aici trebuie să răspundă” / Băsescu dezvăluie că România trebuie să plătească 12 miliarde de euro numai dobânzi în 20…