Peștele-iepure în Grecia: cum arată o mușcătură, demistificată de Marius Niță, și avertismentele Muzeului Antipa
Turiștii români care își plănuiesc vacanțele în Grecia sunt din ce în ce mai alarmați de știrile privind prezența peștelui-iepure în apele grecești. Cu toate acestea, experiențele concrete ale celor care s-au confruntat cu această specie invazivă sugerează o realitate mai puțin dramatică decât cea prezentată adesea online.
Un exemplu elocvent vine de la prezentatorul TV Marius Niță (Antena Stars), care a dezvăluit recent imaginea reală a unei mușcături provocate de acest pește.
Peștele-iepure, motiv de îngrijorare pentru turiști. FOTO Profimedia
Marius Niță a povestit că incidentul s-a petrecut în timpul vacanței sale în Grecia, unde un prieten a fost mușcat în timp ce înotau în apă limpede, printre pești.
Fotografia cu rana prietenului lui Marius Niță. FOTO FB Marius Niță
„Pentru ca au început să-mi scrie tot mai mulți alarmați, gata să renunțe la vacanțele în Grecia, zic să vă mai calmez nițel. Aveți în imagine buba provocată de un așa-zis "pește-iepure", după o săptămână de la atac. În prima zi de vacanță s-a întâmplat, nefericitul pacient este unul dintre prieteni. Amândoi, în apa cristalină, admirând peștii care înotau printre noi, cred că dorade, nu mă pricep la carași d'ăstia, și-l văd p'ăsta cum sare ca ars urlând că l-a mușcat ceva”, a scris Marius Niță în postarea sa de pe Facebook.
Mușcătura de pește-iepure: fără urmări grave în cazul raportat
Rana prietenului său, surprinsă în fotografie, era deja în proces de vindecare, iar prezentatorul a subliniat că nu a fost nevoie de îngrijiri medicale specializate:
„Ieșim la mal, pielea luată, nițel sânge și niste perforații în forma dinților peștelui-iepure. Deconectați fiind de tot ceea ce înseamnă știri, isterii, guvern sau orătaniile din mare, dupa vreo cinci zile ne-au ajuns la urechi și informații legate de peștele ăsta. Timp în care am mai văzut niște turiști care săreau în sus, țipând, în mare. N-a turbat nimeni, nu a fost nevoie de îngrijiri medicale sau de văicăreli absurde. Și, până la urmă, toți ne bucurăm când vine iepurașu'”.
Ce spun specialiștii de la Muzeul Antipa despre peștele-iepure
Pentru a oferi o perspectivă științifică și a calma spiritele, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a emis o informare detaliată despre peștele-iepure. Această specie, cunoscută sub denumirea științifică Lagocephalus sceleratus, provine din regiunea Indo-Pacifică și a ajuns în Marea Mediterană prin Canalul Suez, unde s-a extins rapid. Este considerată astăzi una dintre cele mai agresive specii invazive din estul Mediteranei, având un impact semnificativ asupra ecosistemelor locale și asupra pescuitului.
Muzeul explică originea denumirii populare: „Denumirea populară de 'pește-iepure' provine de la cei patru dinți puternici, uniți într-o structură asemănătoare unui cioc, care amintește de incisivii unui iepure. Cu ajutorul acestora poate sparge cochilii, tăia plase de pescuit și provoca răni serioase dacă este manipulat necorespunzător”.
Specialiștii subliniază că, deși au fost raportate mușcături în Grecia și în alte țări mediteraneene, „astfel de incidente sunt rare și apar, de regulă, atunci când oamenii încearcă să atingă, să hrănească ori să captureze exemplarele”. Recomandarea clară este de a trata peștele-iepure ca pe orice alt animal sălbatic: observat de la distanță și netulburat.
Un aspect crucial, adesea omis în discuțiile publice, este toxicitatea acestei specii. Muzeul Antipa avertizează că peștele-iepure poate acumula tetrodotoxină, una dintre cele mai puternice toxine naturale cunoscute. Din acest motiv, consumul său este strict interzis în Uniunea Europeană. „Legislația europeană interzice comercializarea speciilor din această familie pentru consum alimentar.”
Mesajul final pentru turiști este unul de echilibru și responsabilitate:
„Bucurați-vă de mare, observați fauna marină cu respect și evitați să atingeți animale necunoscute. Prezența peștelui-iepure nu trebuie să provoace panică, însă reprezintă un bun prilej de a înțelege cum schimbările climatice, transportul maritim și deschiderea căilor de migrație pot modifica biodiversitatea mărilor și oceanelor. Să nu uităm că marea nu este o piscină, ci un ecosistem complex și viu, pe care îl explorăm cu respect și prudență, ca oaspeți în lumea locuitorilor săi!”
Explorează subiectele:
