Plata cu ora și bursele elevilor, respinse de CCR: Sindicatele mută bătălia în Parlament

Curtea Constituțională a României (CCR) a dat undă verde inițiativei legislative cetățenești a profesorilor, care viza anularea unor măsuri de austeritate din educație, permițându-i să își continue parcursul în Parlament. Totuși, judecătorii constituționali au respins explicit punctele legate de majorarea burselor școlare și a plății orare pentru cadrele didactice, motivând caracterul lor fiscal-bugetar. Această decizie forțează sindicatele să găsească soluții legislative alternative, punând presiune pe partidele politice să preia aceste revendicări esențiale pentru sistemul de învățământ.

Curtea Constituțională a României (CCR) a confirmat miercuri constituționalitatea inițiativei legislative cetățenești a profesorilor, care solicită anularea măsurilor de austeritate aplicate sistemului de educație. Această hotărâre permite demersului sindical să își continue parcursul legislativ în Parlament. Cu toate acestea, CCR a respins majorarea burselor pentru elevi și creșterea plății cu ora pentru cadrele didactice, motivând că aceste prevederi au un caracter fiscal-bugetar și, conform articolului 74 alineatul (2) din Constituție, nu pot face obiectul unei inițiative cetățenești. CCR a precizat că, deși aceste măsuri nu sunt neconstituționale în sine, ele trebuie promovate printr-un proiect de lege inițiat de Guvern sau de parlamentari.

Demersul sindical, pentru care au fost colectate peste 150.000 de semnături validate, a fost depus la Camera Deputaților pe 25 iunie, cu doar câteva zile înainte de vacanța parlamentară. Scopul declarat al sindicatelor a fost ca parlamentarii să inițieze o lege de urgență care să acopere toate revendicările. Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, a confirmat că decizia CCR, deși a invalidat parțial inițiativa, a deschis calea pentru negocieri politice.

Inițiativa legislativă a sindicatelor urmărește corectarea mai multor aspecte considerate deficitare în sistemul de învățământ:

• Combaterea supraaglomerării școlare prin limitarea numărului de elevi la clasă/grupă, propunând un maxim de 22 de elevi în învățământul primar și 26 în cel gimnazial și liceal.
• Calculul corect pentru tarifele la orele plătite cu ora, solicitând revenirea la metoda de calcul anterioară Legii nr. 141/2025.
• Respectarea experienței la catedră prin revenirea la norma didactică de dinainte de Legea nr. 141/2025 și reducerea acesteia cu două ore pentru profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime.
• Stimularea predării în zone defavorizate, prin acordarea unei prime de instalare neimpozabile, echivalentă cu trei salarii de bază, cadrelor didactice care se titularizează în aceste zone, cu condiția menținerii pe post timp de cinci ani, începând cu anul școlar 2026-2027.
• Eliminarea învățământului simultan în clasa a VIII-a, susținând organizarea separată a acestei clase, indiferent de numărul de elevi, pentru a asigura șanse egale tuturor.
• Susținerea tinerilor și a excelenței în învățământul superior: studenții de la licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic ar urma să primească burse echivalente cu salariul net al unui profesor debutant, iar liceenii medaliați la olimpiadele internaționale să-și păstreze bursa de excelență pe toată durata studiilor universitare de licență în România, dacă își mențin performanța.

Aceste cereri au fost detaliate într-un comunicat de presă al Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, emis înainte de depunerea semnăturilor.

Tudorel Toader: „Plata cu ora și bursele studenților sunt bani, sunt măsuri fiscale”

Articolul 74, alineatul (2) din Constituția României stipulează că "nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea." În acest context, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile articolele care prevedeau modificări cu impact direct asupra bugetului de stat, respectiv cele referitoare la plata orară a profesorilor și la majorarea burselor. Chiar dacă aceste prevederi sunt incluse în legile educației, ele generează efecte financiare directe asupra bugetului, fiind, prin urmare, încadrate de CCR ca norme cu caracter fiscal-bugetar.

Constituția precizează clar că măsurile fiscale nu pot face parte dintr-o inițiativă cetățenească. Plata cu ora și bursele studenților sunt bani, sunt măsuri fiscale, oricât ar încerca ei să susțină altceva. Dacă un partid își va dori să preia această inițiativă și să facă o lege, acest lucru poate merge mai departe, nu e nevoie de reluarea semnăturilor în urma deciziei Curții Constituționale. Legea va suferi amendamente, modificări, apoi o să fie verificată constituționalitatea.

a explicat Tudorel Toader.

Plata cu ora ar putea crește oricum, mai puțin optimism privind bursele

Simion Hăncescu a contrazis interpretarea potrivit căreia plata cu ora ar constitui o măsură fiscală, menționând că inițiativa sindicatelor este „perfect justificată”. El a insistat că Ministerul Educației va fi obligat să intervină pentru a soluționa criza generată de tarifele scăzute.

Un profesor debutant care este plătit cu ora primește aproximativ 20 și ceva de lei pe oră, ceea ce înseamnă mai puțin decât câștigă un zilier. Este un lucru revoltător. Profesorii nu vor mai accepta să preia ore în baza plății cu ora la astfel de tarife derizorii.

a explicat Hăncescu, avertizând asupra unei crize iminente de cadre didactice. Potrivit liderului sindical, lipsa profesorilor este deja vizibilă la discipline precum Fizica și Chimia, iar Matematica se va confrunta în curând cu un deficit major. Pensionarea în masă a cadrelor didactice ar putea agrava situația, ducând la o creștere exponențială a numărului de profesori necalificați. Hăncescu a subliniat că elevii vor fi principalii afectați, având dreptul fundamental la un profesor calificat, și a criticat lipsa de viziune a guvernanților.

În privința majorării burselor pentru studenți, Hăncescu s-a arătat mai rezervat, afirmând că "nu pot să îmi dau seama" dacă va exista interes politic pentru această problemă, dar că în cazul plății cu ora, "cu siguranță că vor acționa. Altfel, nu vor avea nicio altă soluție pentru acoperirea acestor ore."

AUR, primul partid care s-a oferit să preia proiectul de lege

Conform lui Simion Hăncescu, Partidul AUR a contactat deja sindicatele pentru a prelua inițiativa legislativă și a o promova în Parlament. Liderul sindical speră ca și alte formațiuni politice, precum Partidul Social Democrat (PSD) și UDMR, să se alăture acestui demers.

Din momentul în care Curtea a dat undă verde acestei inițiative, este foarte probabil ca unii parlamentari să preia acest proiect. Este, până la urmă, un proiect de lege, ca orice altă inițiativă legislativă. Poate fi vorba de un singur parlamentar sau de mai mulți care vor decide să preia acest demers pentru a rezolva o problemă stringentă. Da, este adevărat că diverse formațiuni politice ne-au contactat pentru realizarea proiectului legislativ. Este corect și că ne-am depus listele cu semnături cu câteva zile înainte de începerea vacanței parlamentare. AUR ne-a contactat și dorește să preia această inițiativă, iar noi sperăm ca aceștia să nu fie singurii. Este posibil ca și Partidul Social Democrat și UDMR-ul să se alăture acestui demers.

a detaliat Simion Hăncescu. Această deschidere politică este crucială, având în vedere că inițiativa cetățenească nu putea aborda direct aspectele fiscale.

Printr-un comunicat de presă comun, semnat de Simion Hăncescu, președintele FSLI, și Marius Ovidiu Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”, sindicatele au reiterat apelul către parlamentari de a dezbate și adopta inițiativa în regim de urgență. Peste 150.000 de semnături validate stau în spatele acestui proiect.

În acest moment, proiectul de lege susţinut de cei peste 150.000 de semnatari validaţi de C.C.R. va intra în dezbatere parlamentară, iar legislativul trebuie să dea dovadă de seriozitate şi responsabilitate, astfel încât acest demers cetăţenesc să devină lege. Anul şcolar 2026-2027 trebuie să înceapă în condiţii optime pentru elevi, studenţi şi întregul personal din învăţământ. Corectarea măsurilor de austeritate impuse învăţământului în anul 2025 nu mai poate fi amânată! Educaţia are nevoie de soluţii legislative rapide şi responsabile, care trebuie adoptate înainte de debutul noului an şcolar!

au transmis liderii sindicali, accentuând urgența găsirii unor soluții legislative pentru sistemul de învățământ.

Explorează subiectele:

ÎnvățământCCRSindicate Educație

Distribuie Distribuie Comentarii