România riscă un „harakiri economic”: 4,5 miliarde de euro din PNRR, în pericol
România se confruntă cu amenințarea pierderii a 4,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) chiar luna viitoare, o sumă echivalentă cu 1% din Produsul Intern Brut al țării. Premierul Ilie Bolojan avertizează că acest blocaj financiar și politic, generat de opt proiecte legislative blocate în Parlament, ar putea arunca economia într-o criză profundă, cu riscuri de retrogradare a ratingului de țară și depreciere a monedei naționale.
Putem pierde echivalentul a 1% din PIB până luna viitoare, din cauza ratării PNRR. FOTO: Adevărul
Ilie Bolojan, șeful Executivului, a subliniat că adoptarea rapidă a celor opt proiecte legislative asumate prin PNRR este crucială pentru a accesa cele 4,5 miliarde de euro nerambursabili. În prezent, legea salarizării în sistemul public se află încă în faza de consultare cu Comisia Europeană, ceea ce complică situația.
Impactul economic al pierderii fondurilor PNRR
Analistul economic Adrian Negrescu a detaliat implicațiile severe pe care le-ar avea ratarea acestor fonduri pentru România, aflată deja într-un context economic fragil.
„Din cele opt proiecte de legi pentru PNRR care trebuie votate în Parlament depinde un procent din PIB, adică aproximativ 4,5 miliarde de euro, iar pierderea acestei sume ar avea consecințe grave pentru economia României. În primul rând, deficitul bugetar ar depăși ținta de 6,2%, deoarece acești bani sunt deja incluși în schema bugetară, iar dacă nu vor veni, va trebui fie să îi suplinim din alte surse, fie să ne asumăm un deficit mai mare, ceea ce ar fi o misiune sinucigașă, un fel de harakiri economic, întrucât agențiile de rating ar retrograda România la categoria junk, cu toate efectele negative cunoscute. Este absolut esențial ca, în următoarele 30 de zile, să aprobăm măcar o parte din aceste legi sau să renegociem condiționalitățile din PNRR, astfel încât banii să fie legați de investiții în infrastructură, nu de reforme politice pe care nu le putem duce la bun sfârșit din cauza intereselor electorale sau a birocrației, iar faptul că nu am reușit să mutăm finanțarea către proiecte fezabile a fost o poveste frumoasă, dar fără happy end. Este puțin probabil ca Parlamentul să voteze aceste legi în perioada următoare, deși ar fi o minune ca parlamentarii să dea dovadă de responsabilitate națională”.
– Adrian Negrescu
Negrescu a adăugat că cele 4,5 miliarde de euro, odată intrate în țară, sunt convertite în lei și utilizate pentru finanțarea internă. Pierderea acestora ar genera o presiune majoră asupra leului și ar scumpi datoria externă a țării.
„În ceea ce privește impactul asupra monedei, cei 4,5 miliarde de euro sunt esențiali pentru stabilitatea leului, deoarece, odată intrați în țară, ajută la menținerea cursului euro-leu și la prevenirea unui nou puseu inflaționist, iar în lipsa lor, ne-am confrunta cu o depreciere mai mare a leului și cu scumpirea datoriei externe existente, iar cele mai multe dintre șantierele și lucrările deja începute ar fi în pericol de închidere, deoarece nu am avea de unde să finanțăm aceste investiții, cu excepția împrumuturilor de pe piețele externe la dobânzi mult mai mari”.
– Adrian Negrescu
Jocuri politice și riscul de "bulgarizare"
Analistul politic Alexandru Coita a interpretat situația actuală ca fiind un joc politic de moment, în care partidele încearcă să-și asume meritele sau să paseze responsabilitatea. El a citat declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care i-a acuzat pe Ilie Bolojan și pe PNL că nu sunt suficient de implicați în promovarea legilor PNRR, în timp ce PSD ar fi adoptat deja patru astfel de acte normative.
„Din punctul meu de vedere, această situație reprezintă, în esență, un joc politic de scurtă durată, în care fiecare actor implicat încearcă să se poziționeze ca fiind responsabil, iar declarațiile recente, precum cele ale președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care l-a acuzat pe Ilie Bolojan și pe cei din PNL că nu sunt suficient de dornici să promoveze legile necesare pentru PNRR, în timp ce PSD ar fi adoptat deja patru astfel de legi, sunt dovada acestui comportament. În loc să transforme PNRR-ul într-un teatru de luptă politică, partidele ar trebui să colaboreze și să depună toate eforturile pentru ca România să beneficieze de acești bani, iar după finalizarea acestui proiect crucial, adică după 3 septembrie, pot să își continue disputele politice, pentru că până atunci economia este într-un moment extrem de delicat, iar agențiile de rating urmează să decidă asupra statutului României ca piață de investiții, iar mizele sunt prea mari pentru a risipi această oportunitate”.
– Alexandru Coita
Coita a analizat și poziționarea lui Ilie Bolojan, al cărui brand politic este centrat pe responsabilitate. El a avertizat că PNL și, posibil, USR, manifestă un optimism excesiv cu privire la alegerile anticipate, considerându-le o soluție pentru a aduce partidele de centru-dreapta la guvernare. Coita se îndoiește de succesul acestui plan, catalogându-l drept "extrem de periculos pentru România", și recomandă prudență maximă, având în vedere alianțele anterioare ale PNL cu PSD.
„În ceea ce îl privește pe Ilie Bolojan, brandul său politic este construit pe responsabilitate, dar am impresia că PNL și, posibil, USR au o viziune încărcată de optimism excesiv, considerând că alegerile anticipate ar fi soluția pentru a propulsa partidele de centru-dreapta la guvernare, fie singure, alături de UDMR, într-un scenariu pozitiv, fie ca principală forță de opoziție împotriva AUR, într-un scenariu negativ, însă eu mă îndoiesc de reușita acestui plan, iar această abordare mi se pare extrem de periculoasă pentru România, motiv pentru care aș sfătui prudență maximă în locul unei euforii nejustificate, având în vedere că PNL a fost mai degrabă aliat cu PSD decât separat de acesta de-a lungul timpului”.
– Alexandru Coita
Soluția: un nou Acord de la Snagov
Alexandru Coita consideră că un guvern de armistițiu nu este soluția reală, ci mai degrabă un plan național amplu, similar cu Acordurile de la Snagov din 1995, care au jalonat parcursul european al României. Este necesară o a doua versiune a acestor acorduri, adaptată la contextul geostrategic și economic actual.
„În opinia mea, soluția nu o reprezintă așa-numit guvern de armistițiu, fie el și pe termen scurt, ci mai degrabă conturarea unui plan cuprinzător pentru România, atât pe plan economic, cât și politic, care să semene cu acordurile de la Snagov din 1995, ce au stat la baza parcursului european al țării. Cred că este necesară o a doua versiune a acestor acorduri, adaptată la poziționarea geostrategică actuală a României și la un proiect economic ambițios care să ne ducă spre nivelul economiilor dezvoltate, iar pentru aceasta este nevoie de expertiză și de specialiști, dar consider că acesta este singurul proiect care ar putea scoate țara din criza actuală”.
– Alexandru Coita
Analistul a insistat că partidele ar trebui să se concentreze pe dezbateri concrete despre obiectivele României, nu pe jocuri de poziționare sau tactici de branding. Altfel, există riscul de "bulgarizare", o situație în care România ar putea rămâne fără o guvernare funcțională pe termen lung, similar cu ce s-a întâmplat în Bulgaria.
„Pe scurt, ar fi foarte potrivit ca partidele politice să treacă de la discuțiile centrate pe persoane și atacuri la dezbateri despre măsuri concrete și obiective pentru România, pentru că astfel lucrurile s-ar putea cristaliza, în timp ce jocurile de poziționare și tacticile de branding, în care Bolojan încearcă să pară responsabil, iar Grindeanu vrea să arate că este în opoziție și nu susține măsurile de austeritate, nu vor duce la nimic bun, ci doar la haos și la bulgarizarea României, adică riscul de a ajunge într-o situație similară cu cea a Bulgariei, care timp de trei-patru ani a fost practic fără guvernare”.
– Alexandru Coita
Ilie Bolojan și istoria PNL în coaliție
Referitor la declarația lui Ilie Bolojan conform căreia proiectele dificile au fost amânate de cei responsabili să le promoveze, Alexandru Coita a subliniat că Bolojan ignoră participarea PNL la coaliția de guvernare alături de PSD în ultimii ani. Conform analistului, o delimitare reală de PNL ar presupune înființarea unei noi formațiuni politice.
„Bolojan nu se poate delimita complet de PNL ca partid, pentru că, în mod corect și firesc, dacă ar dori să se detașeze de imaginea acestui partid, ar trebui să fondeze o nouă formațiune politică, întrucât nu poți să folosești sigla Partidului Național Liberal, care a guvernat alături de PSD ani de zile, și în același timp să pretinzi că ai apărut din senin acum câteva luni și că o iei de la zero, pentru că acest lucru nu este adevărat și nu este corect față de electoratul României. În plus, mulți dintre membrii PNL se aliniază în spatele domnului Bolojan nu neapărat pentru că ar crede cu adevărat în abordarea sa, ci pentru că au impresia că el le poate crește scorul partidului în sondaje, ceea ce denotă o poziționare mai degrabă oportunistă, iar în acest context, este de menționat că domnul Bolojan este un membru vechi al PNL, chiar dinainte de fuziunea cu PDL din 2014, și a candidat pe liste comune la Bihor împreună cu PSD, ceea ce conferă o notă de ipocrizie demersului său actual”.
– Alexandru Coita
Coita a comentat și retorica suveranistă, argumentând că ideea renunțării la banii europeni în favoarea suveranității este un concept "imatur", care nu va convinge majoritatea românilor, mai ales pe electoratul lui Bolojan. Românii sunt conștienți de importanța fondurilor europene pentru dezvoltarea țării. El a avertizat că persistența AUR pe această direcție ar putea izola partidul la nivel politic, transformându-l într-o formațiune evitată de mainstream, similar cu AfD în Germania.
„Este dificil de estimat impactul retoricii suveraniste asupra lui Ilie Bolojan, deoarece electoratul acestuia este distinct față de cel al AUR și SOS, iar cele două tabere nu se află într-o concurență directă, dat fiind că susținătorii lui Bolojan nu sunt predispuși la mesaje extremiste, ci înțeleg importanța fondurilor europene pentru dezvoltarea României, iar ideea că renunțarea la banii europeni ar aduce suveranitate sau autonomie este un concept imatur, care nu va convinge majoritatea românilor, întrucât aceștia sunt conștienți că, fără sprijinul european, țara s-ar afla astăzi într-o situație mult mai dificilă. Prin urmare, nu văd ca această strategie de comunicare să fie benefică pentru AUR, ci mai degrabă ar putea mobiliza doar nucleul dur suveranist, dar nu va atrage votanți din zona lui Bolojan, care aparțin unui segment care nu este sensibil la retorica anti-europeană. În schimb, observ că, dacă AUR va persista în această direcție, riscă să rateze șansa de a deveni un partid acceptabil la nivel politic și să se cantoneze într-o poziție similară cu AFD-ul din Germania, în jurul căruia se formează un cordon sanitar, iar dacă aș fi în locul lor, le-aș recomanda să evite astfel de mesaje extremiste, pentru că, indiferent de rezultatul electoral, ele generează respingere și izolare în zona politică mainstream”.
– Alexandru Coita
Explorează subiectele:
