Prăbușirea unui sistem-cheie al curenților oceanici ar putea schimba clima Europei de până la zece ori mai rapid decât se estima

Oamenii de știință avertizează că monitorizarea unuia dintre cele mai importante sisteme climatice ale planetei este în pericol, în ciuda riscurilor crescânde asociate schimbărilor climatice.

Un grup de cercetători atrage atenția că Europa și comunitatea internațională riscă să piardă capacitatea de a monitoriza unul dintre cele mai importante sisteme oceanice ale lumii, într-un moment în care acesta ar putea suferi transformări majore cu impact asupra climei globale.

Este vorba despre Circulația Meridională de Inversiune a Atlanticului (AMOC), un vast sistem de curenți oceanici care transportă căldura din regiunile tropicale către nordul Oceanului Atlantic și contribuie la reglarea climei în Europa și în alte părți ale lumii.

Potrivit cercetătorilor, modificările acestui sistem pot influența temperaturile, nivelul mărilor, frecvența furtunilor, producția agricolă, consumul de energie și migrația populațiilor.

Un sistem esențial pentru clima planetei

AMOC funcționează ca o „bandă transportoare” uriașă care redistribuie căldura în Oceanul Atlantic. Acest mecanism contribuie la menținerea unor condiții climatice relativ stabile în Europa Occidentală și influențează numeroase procese meteorologice la nivel global.

Pe măsură ce planeta se încălzește, majoritatea modelelor climatice indică o slăbire progresivă a acestui sistem. Totuși, oamenii de știință nu au ajuns încă la un consens privind ritmul și amploarea schimbărilor viitoare.

Diferențele dintre estimări sunt determinate, în mare parte, de lipsa unor observații directe pe termen lung și de dificultatea reproducerii cu precizie a proceselor oceanice complexe în modelele climatice.

Riscul unui colaps și consecințele sale

Unul dintre scenariile analizate de cercetători este acela al unei slăbiri accentuate care ar putea conduce, în cele din urmă, la colapsul AMOC.

Într-un asemenea scenariu, schimbările climatice din Europa s-ar putea produce de până la zece ori mai rapid decât în prezent, avertizează autorii.

Aceștia subliniază că societățile moderne întâmpină deja dificultăți în adaptarea la efectele actuale ale încălzirii globale. O accelerare semnificativă a schimbărilor climatice ar putea pune presiuni suplimentare asupra infrastructurii, sistemelor alimentare, sănătății publice și economiei.

Cu toate acestea, specialiștii precizează că există încă incertitudini importante privind probabilitatea și calendarul unui astfel de eveniment.

Date insuficiente și dezbateri științifice

În ultimii ani au fost publicate numeroase studii care încearcă să determine dacă AMOC s-a slăbit deja și în ce măsură.

Multe dintre aceste cercetări se bazează pe indicatori indirecți, precum temperaturile istorice ale suprafeței oceanului, deoarece măsurătorile directe ale sistemului există doar de aproximativ două decenii.

Iernile cu zăpadă vor dispărea treptat în România. Oamenii de știință au calculat cât vor dura verile până în 2100

Această lipsă de date istorice generează dezbateri în comunitatea științifică. Cercetătorii spun însă că aparentele contradicții dintre studii reflectă mai degrabă gradul ridicat de incertitudine decât un dezacord fundamental asupra fenomenului.

„Încercăm să înțelegem un sistem planetar extrem de complex cu un volum relativ redus de observații directe”, notează autorii.

Monitorizarea AMOC, amenințată de lipsa finanțării

Observarea sistematică a AMOC a început la începutul anilor 2000, prin colaborarea unor echipe de cercetare din mai multe țări.

Datele colectate de atunci au devenit esențiale pentru validarea modelelor climatice și pentru înțelegerea comportamentului curenților oceanici.

Cu toate acestea, mai multe programe de monitorizare se confruntă în prezent cu dificultăți financiare.

Cercetătorii avertizează că unele inițiative ar putea fi suspendate sau chiar închise, ceea ce ar afecta capacitatea comunității internaționale de a urmări evoluția sistemului.

Situația este amplificată de propunerile de reducere a bugetelor unor agenții americane implicate în cercetarea climatică și oceanografică, inclusiv NASA, NOAA și National Science Foundation, care contribuie împreună la aproximativ jumătate din finanțarea monitorizării AMOC.

Recent, Statele Unite au anunțat și restrângerea unui program de observații oceanice care includea activități de monitorizare a acestui sistem.

Europa încearcă să preia inițiativa

În paralel, Europa a lansat inițiativa OceanEye, un program care prevede investiții de aproximativ 50 de milioane de euro pentru extinderea observațiilor oceanice.

Cercetătorii salută proiectul, dar avertizează că există un interval critic între actualele programe și implementarea completă a noilor sisteme de monitorizare.

Navele de cercetare care colectează în prezent date trebuie finanțate și operate în mod continuu pentru a evita întreruperi în seriile de observații.

Un cost relativ redus pentru informații esențiale

Potrivit estimărilor autorilor, costul total al monitorizării AMOC se ridică la aproximativ 25 de milioane de euro anual.

Raportat la populația Uniunii Europene, aceasta ar însemna aproximativ cinci cenți pe persoană pe an pentru menținerea unuia dintre cele mai importante sisteme de observare climatică din lume.

Cercetătorii solicită Uniunii Europene, Regatului Unit și altor parteneri internaționali să colaboreze pentru asigurarea unei finanțări stabile și pe termen lung.

În opinia lor, monitorizarea AMOC nu mai poate fi privită exclusiv ca un proiect de cercetare academică, ci ca o componentă esențială a pregătirii societăților pentru riscurile asociate schimbărilor climatice.

„Fără observații continue, nu vom putea ști cu exactitate ce urmează”, avertizează autorii. „Un colaps al AMOC ar putea fi iminent, ar putea avea loc peste un secol sau ar putea fi evitat dacă emisiile globale vor fi reduse suficient de rapid. Însă fără date, nu vom putea face diferența între aceste scenarii.”