Rezoluția Parlamentului European de înghețare a acordului comercial UE-China arată o politică externă mai fermă a UE și confirmă parteneriatul UE-SUA, a afirmat joi eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din legislativul european.

“Rezoluția Parlamentului European este un semnal al unei alegeri importante strategice a UE, care confirmă principiile exprimate public vizând protejarea drepturilor omului și care va duce la consolidarea acțiunilor comune cu SUA“, a spus el, într-un comunicat.

Potrivit lui Bușoi, votul pentru rezoluție a întrunit o largă majoritate și “contribuie direct la strângerea frontului politic occidental în fața unor provocări globale în creștere din partea altor puteri, aceasta fiind, de altfel, și una dintre cele mai importante provocări în perioada de pandemie”.

“Publicului larg îi este mai puțin cunoscut, însă merită spus, că din UE s-a muncit mult la un Acord comercial cu China și exista o așteptare pentru deschiderea pieței chineze, pentru evidente oportunități comerciale. Amintesc toate acestea tocmai pentru a sublinia că acțiunea UE este fără echivoc și arată determinare politică de a apăra principiile pe care UE le susține public”, a mai afirmat el.

Președintele Comisiei ITRE a spus că există semne de întrebare despre consecvența Chinei în respectarea unor angajamente și există puține instrumente pentru a determina China să respecte aceste angajamente, cum sunt cele legate de respectarea drepturilor omului și interzicerea muncii forțate, iar sancțiunile Chinei asupra unor parlamentari europeni au confirmat imprevizibilitatea Beijingului.

“Determinarea Parlamentului European de a respinge ratificarea Acordului de Investiții și utilizarea acestei discuții tocmai pentru a îmbunătăți protecția drepturilor omului în China ajută percepției Uniunii Europene ca actor global, în condițiile în care, mai ales în perioada de criză, au existat acțiuni puternice de comunicare publică din partea unor puteri globale, cum este și China, care au vizat publicul european. Există o așteptare mare în interiorul UE pentru mai multă determinare în privința politicii externe comune, iar votul Parlamentului European și deciziile Comisiei Europene răspund la această așteptare”, a conchis Cristian Bușoi.

Comisia Europeană a suspendat la începutul lunii mai procesul de ratificare a acordului de investiții UE-China, subliniind că mediul politic “nu este propice” pentru acest lucru.

UE şi China au ajuns la 30 decembrie 2020, pe ultima sută de metri a președinției germane la Consiliul UE, la un acord de principiu privind investiţiile, care este în curs de negociere de şapte ani. Înțelegerea, criticată în presa occidentală , a reprezentat un obiectiv major al Angelei Merkel, care nu a putut să găzduiască un summit al liderilor UE cu președintele chinez din cauza pandemiei. Potrivit înțelegerii convenite, acordul va crea un echilibru mai bun în relația comercială UE-China, iar Beijing-ul se angajează să permite accesul companiilor europene în mai multe sectoare cheie . În schimb, deputații europeni au amenințat că nu vor ratifica acordul din cauza abuzurilor asupra drepturilor omului pe care le practică Beijingul.

Considerat drept o victorie diplomatică pentru Beijing, acordul a fost criticat de organizaţiile neguvernamentale. Bruxellesul s-a apărat, subliniind că a obţinut de la China să se angajeze să facă mai multe eforturi pentru aprobarea convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) asupra muncii forţate.

În luna ianuarie a acestui an, Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate o rezoluţie în care apreciază că acordul UE-China asupra investiţiilor pune în pericol credibilitatea UE cu privire la drepturile omului, invitând să fie luate în considerare sancţiuni punctuale împotriva unor responsabili chinezi.

Procesul de ratificare urma să dureze până la începutul anului 2022.