Presiune record de 278 miliarde pe buget: ce spune Nazare de „junk” și pensii
Foto: ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO
Într-o intervenție televizată de joi seară la Antena 3 CNN , șeful de la Finanțe a respins categoric ipoteza potrivit căreia România ar urma să ajungă în categoria nerecomandată investițiilor („junk”) la viitoarele evaluări ale celor trei mari agenții de rating. Nazare a susținut că evitarea acestui scenariu depinde exclusiv de modul în care autoritățile își administrează finanțele, prin disciplină bugetară, gestionarea corectă a investițiilor și reforme care să taie din risipa statului.
Totuși, ministrul a descris în termeni duri impactul pe care l-ar avea pierderea calificativului de investiții, avertizând că nota de plată ar ajunge inclusiv la cetățenii cu venituri mici.
„Această prăpastie pe care o denumim junk, pierderea calificativului de investiții, practic, odată materializată, în ipoteza în care s-ar materializa, ar afecta extrem de mult economia României. Și ar avea efecte și sociale foarte mari. Adică efectele sunt exact către populația vulnerabilă pe care vrem s-o protejăm”, a explicat Alexandru Nazare.
Potrivit acestuia, scăderea ratingului ar declanșa unde de șoc în lanț, de la scumpiri și presiuni pe cursul valutar până la dispariția unor locuri de muncă, motiv pentru care menținerea calificativului reprezintă punctul de plecare pentru orice relansare economică și pentru ieftinirea împrumuturilor statului.
„Se va reflecta în tot ceea ce înseamnă viața economică a României: de la nivelul inflației, de la curs de schimb, de la menținerea sau pierderea unor locuri de muncă. Pentru că toată economia poate fi afectată atunci când ne pierdem calificativul de investiții. Un buget serios, construit serios, executat serios, ne pune în poziția în care să ridicăm perspectiva de rating, să scădem dobânzile și să lăsăm mai mulți bani în piață ca să relansăm economia. Nu există relansare fără menținerea ratingului. Relansarea pleacă de la menținerea ratingului.” — Alexandru Nazare
Factură istorică pentru finanțare: 130 miliarde pentru deficit și 150 miliarde datorii rostogolite
Dincolo de declarațiile privind stabilitatea ratingului, cifrele prezentate de ministrul Finanțelor arată o presiune fără precedent pe buget. Necesarul total de finanțare al statului atinge în acest an 278 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel de până acum. Din această sumă, 130 de miliarde acoperă ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB, în timp ce restul de 150 de miliarde reprezintă datorii vechi care trebuie refinanțate — un volum care a crescut în 2026 de la 100 la 150 de miliarde de lei.
Alexandru Nazare a atras atenția că datoria publică a depășit deja pragul de 61% din PIB și a insistat că ajustarea deficitului nu este o cerință birocratică impusă de la Bruxelles, ci o condiție pentru a nu împovăra companiile și generațiile viitoare. Planul Guvernului vizează coborârea deficitului de la 9% la 6% în acest an, urmând ca în următorii trei ani să ajungă la 3% din PIB.
„Nu putem să sperăm cu adevărat la prosperitate și dezvoltarea țării cu deficite mari. Fiecare deficit din fiecare an îl aruncăm într-un sac, care sac se numește datoria publică, care a trecut de 61% în acest moment. Acea datorie ne apasă pe toți și generațiile următoare, copiii noștri”, a punctat ministrul, adăugând că Executivul încearcă să realizeze ajustarea prin creștere economică, astfel încât povara asupra populației și a mediului de afaceri să fie mai ușor de suportat.
Tensiuni pe banii din PNRR și restanțe vechi la Pfizer, energie și concedii medicale
Menținerea țintei de deficit de 6,2% este complicată de incertitudinile privind banii europeni. Bugetul a fost construit pe încasările aferente cererilor de plată 5 și 6 din PNRR, însă oficialul a admis că statul nu se mai poate baza integral pe aceste fonduri și că o parte din sume se vor pierde, în special pe cererea 6.
Din cele 3,4 miliarde de euro aflate în discuție pentru PNRR, ministrul a estimat, pe baza datelor anunțate de ministrul Fondurilor Europene, că împărțirea între granturi și împrumuturi este aproximativ egală (50-50), subliniind că impact direct asupra deficitului au exclusiv granturile. După discuțiile purtate la Bruxelles cu comisarul european Valdis Dombrovskis — în paralel cu demersurile ministrului Ghigiu pe componenta de redresare —, autoritățile așteaptă spre finalul lunii noiembrie o cifră concretă a sumelor neeligibile, urmând ca eventualele contestații ale României să fie dezbătute în 2027.
Pe lângă incertitudinile europene, bugetul este grevat de obligații acumulate în ani diferiți. Printre acestea se numără o datorie de 3,4 miliarde rezultată dintr-o hotărâre din primăvară în litigiul cu compania Pfizer, pentru care Ministerul Finanțelor negociază de câteva luni diminuarea sumei, alături de restanțele privind facturile la energie din schema de subvenționare a anilor trecuți și de obligațiile privind magistrații. Nazare a promis că toate aceste dosare vor fi detaliate într-un raport public.
O altă zonă critică o reprezintă restanțele la plata concediilor medicale, care au depășit 4 miliarde de lei în fiecare dintre ultimii patru ani, în ciuda faptului că bugetul Fondului de Sănătate a crescut de patru ori în același interval. După ce anul trecut au fost achitate circa 2 miliarde de lei, iar la ultima rectificare bugetară alte aproximativ 500 de milioane, ministrul a cerut Casei de Sănătate și Ministerului Sănătății să identifice sursa acestor creșteri și să intervină cu măsuri structurale.
În ciuda acestor presiuni, Alexandru Nazare a respins speculațiile privind existența unor „găuri ascunse” în finanțele țării, arătând că execuția bugetară este publicată lunar și reflectă fidel situația reală cunoscută atât de Comisia Europeană, cât și de agențiile de rating. Reîmpărțirile făcute la rectificare și ordonanța privind autoritățile locale ar urma, în viziunea ministrului, să asigure încadrarea în ținta de 6,2% la final de an, o imagine mai clară urmând să fie disponibilă în două săptămâni.
Ce se întâmplă cu indexarea pensiilor, TVA la alimente și taxele din 2027
Pe agenda socială, ministrul Finanțelor a confirmat că Guvernul nu renunță la indexarea pensiilor, precizând că măsura va fi aprobată imediat ce toate datele necesare vor fi integrate în platforma informatică.
„Am discutat despre indexarea pensiilor, trebuie s-o facem. În momentul când vom avea toate datele integrate în platformă, vom avea decizia în guvern, dar va fi o indexare a pensiilor”, a dat asigurări Nazare.
În schimb, în privința unei eventuale reduceri a TVA la alimentele de bază, ministrul s-a arătat mai rezervat: deși și-ar dori o astfel de măsură, ea trebuie cântărită atent în funcție de impactul bugetar și de angajamentele din PNRR. Totodată, pentru anul 2027, oficialul a reconfirmat eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), fără a avansa alte modificări fiscale, pledând pentru decizii echilibrate care să ajute economia să treacă cu bine de primul trimestru al anului viitor.
Măsuri anti-evaziune după model grecesc și plan de relansare economică
Pentru a crește veniturile la buget, România va semna un acord de asistență tehnică cu Grecia în vederea combaterii evaziunii fiscale, preluând măsuri precum conectarea terminalelor POS la casele de marcat și perfecționarea sistemului e-Factura. Nazare a invocat deja o creștere cu peste 24% a încasărilor din TVA față de anul trecut și reunirea a peste 520 de aplicații informatice într-o singură platformă, exprimându-și optimismul că raportul Comisiei Europene din noiembrie va arăta o reducere a decalajului de TVA, subiect discutat la Bruxelles cu comisarul Wopke Hoekstra.
Pe componenta de investiții, ministrul a precizat că planul de relansare adoptat în februarie a intrat în faza de finanțare. Acesta include scheme de minimum 150 de milioane de euro pentru industrie, alte 150 de milioane pentru cercetare și dezvoltare (inclusiv biotehnologie și inteligență artificială) și 100 de milioane de euro pentru investițiile românilor din diaspora. Se adaugă garanții de aproximativ 4 miliarde de lei pentru IMM-uri prin Banca de Investiții și Dezvoltare, 3,5 miliarde de euro gestionate de ADR-uri pentru proiecte regionale și atragerea capitalului privat prin parteneriate public-private pentru spitale și autostrăzi, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține singur același ritm investițional.
Bazându-se pe avansul de 40% al construcțiilor și de 11% al exporturilor înregistrat în august față de aceeași lună a anului trecut, Alexandru Nazare estimează o revenire a economiei încă din trimestrul al treilea și o creștere economică de 1,7–1,8% în 2027.
Explorează subiectele:
