Primele ore ale dimineții cresc sever riscul de AVC: semnele care cer 112
Datele clinice indică faptul că intervalul cuprins între orele 6:00 și 12:00 concentrează o creștere semnificativă a cazurilor de accident vascular cerebral (AVC), avertizează medicii. Încă din 1998, o analiză efectuată de cercetătorii de la Universitatea Rush pe un eșantion de aproape 12.000 de pacienți a arătat că probabilitatea producerii unui AVC este cu 72% mai ridicată între orele 6:00 și 9:00. Concluziile sunt susținute și de o cercetare a Universității Wayne State din 2002, conform căreia până la jumătate dintre accidentele vasculare cerebrale severe survin în prima parte a zilei.
Această concentrare a urgențelor medicale a fost observată direct și în activitatea spitalelor. „Când epidemiologii au analizat acest subiect, au observat o creștere a proporției pacienților cu AVC care ajung la spital dimineața”, a explicat medicul neurolog Fan Caprio, de la Northwestern Medicine.
Cum reacționează organismul imediat după trezire
Vulnerabilitatea crescută din orele matinale are la bază o serie de procese biologice normale, care devin însă riscante pe fondul unor afecțiuni preexistente. Dacă pe parcursul somnului tensiunea arterială coboară, în momentul trezirii aceasta urcă brusc, punând o presiune suplimentară pe pereții vaselor de sânge și favorizând declanșarea unui AVC.
În paralel, proprietățile sângelui se modifică temporar. Trombocitele, celulele responsabile de coagulare, manifestă o tendință accentuată de a se agrega în primele ore ale dimineții. Totodată, sistemele naturale prin care corpul reușește în mod obișnuit să dizolve cheagurile funcționează cu o eficiență mai scăzută în acest interval, notează The Independent .
O afecțiune în creștere și la adulții tineri
Impactul accidentelor vasculare cerebrale rămâne uriaș la nivel populațional: conform Fundației Americane pentru Creier, numai în Statele Unite se înregistrează anual peste 795.000 de cazuri și aproximativ 140.000 de decese asociate. Deși persoanele trecute de 65 de ani alcătuiesc în continuare categoria cea mai expusă, statisticile recente arată o schimbare îngrijorătoare în rândul populației tinere.
Un studiu publicat în septembrie de Universitatea din Cincinnati a evidențiat că, între 1993 și 2020, incidența AVC-urilor aproape s-a dublat în rândul adulților cu vârste cuprinse între 20 și 54 de ani din regiunea Midwest a Statelor Unite. Specialiștii pun această evoluție pe seama unor factori de risc precum hipertensiunea arterială, diabetul, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea și fumatul.
Semnalele de alarmă și fereastra critică de tratament
Deoarece un AVC se poate produce în orice moment al zilei, inclusiv în timpul somnului, intervenția medicală rapidă este vitală pentru șansele de supraviețuire și recuperare. Medicii subliniază că debutul brusc al simptomelor — cum ar fi imposibilitatea subită de a mișca un braț, de a vorbi clar sau de a vedea normal — impune apelarea imediată a numărului de urgență 112.
Pentru a facilita identificarea rapidă a semnelor, specialiștii recomandă formula BE FAST: B – pierderea echilibrului (balance), E – modificări ale vederii (eyes), F – asimetria feței (face), A – slăbiciunea sau amorțeala unui braț (arm weakness), S – dificultăți de vorbire (speech) și T – timpul (time), elementul decisiv pentru limitarea sechelelor.
În cazul accidentelor vasculare ischemice, care însumează peste 80% din totalul cazurilor, pacienții pot primi medicație pentru dizolvarea cheagurilor dacă ajung la spital în primele patru ore și jumătate de la apariția primelor simptome. În anumite cazuri, echipele medicale pot recurge și la trombectomie, o intervenție prin care cheagul este extras mecanic pentru a restabili fluxul sanguin.
Cum poate fi prevenit un accident vascular cerebral
O proporție considerabilă din aceste urgențe medicale poate fi evitată prin ținerea sub control a factorilor de risc și prin modificarea stilului de viață. Recomandările medicale vizează efectuarea a cel puțin 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână sau 75 de minute de exerciții intense, alături de renunțarea la fumat și menținerea unei greutăți corporale optime.
Specialiștii mai indică monitorizarea periodică a tensiunii arteriale, a colesterolului și a glicemiei, precum și respectarea unui program de somn cuprins între șapte și nouă ore pe noapte. De asemenea, o alimentație echilibrată, bazată pe legume, fructe, proteine slabe, semințe și nuci, contribuie semnificativ la protejarea sistemului vascular.
Explorează subiectele:

