Elena Udrea, Ioana Băsescu și Dan Andronic s-au prezentat joi, 18 noiembrie, la Instanța supremă, unde au asistat la audierea lui Ștefan Lungu, cel care a făcut denunț la DNA și i-a băgat pe toți trei „între coperți”. Fosta șefă de campanie a lui Traian Băsescu și fiica acestuia, Ioana, au fost așteptate cu un covor roșu la ICCJ de către un protestatar, relatează Ziare.com .

În sala de judecată, Elena Udrea și Ioana Băsescu au ascultat depoziția lui Ștefan Lungu, fost consilier, cel despre care procurorii spun să s-ar fi implicat în procesul de spălare a banilor dați ilegal de firme în campania din 2009, bani care ar fi ajuns la partid.

Numai că declarația denunțătorului i-a iritat atât pe inculpați (pe care i-a „turnat” la DNA), și pe judecători (care nu înțelegeau de ce nu își mai amintește nimic), dar și pe procurorul anticorupție care avea emoții că Ștefan Lungu nu mai știe nici ce a scris în delațiune.

Judecător: Ce v-a determinat să faceți denunțul? A'i făcut un denunț pe 18 februarie 2015.

Ștefan Lungu: Da, pentru că pe data de 2 februarie am avut acea percheziție domiciliară. Au intrat domnii aceia în casă, m-au luat pe sus și m-au dus la DNA. Am dat o declarație într-un alt dosar, în care eram suspect în legătură cu o mită de 1 milion de euro. Domnul procuror Bulancea (n.r. – Marius Bulancea, în prezent procuror al Parchetului European) m-a înrebat dacă știu ceva despre Traian Băsescu, Elena Udrea, despre politicieni în general, eu nedeținând astfel de informații. Mi-a spus că dacă am astfel de informații, atunci am șansa să îmi revăd copilul. Văzându-mă în situația asta… Credeți-mă că tensiunea din momentele alea nu pot să v-o reproduc!

Judecător: Dar vă mențineți declarațiile date la urmărirea penală?

Ștefan Lungu: Da, mențin denunțul și declarațiile date ulterior, în instanță.

Martorul-denunțător a fost întrebat în legătură cu contractele pe care le-a încheiat la solicitarea Elenei Udrea cu firma Oil Terminal.

„Elena Udrea nu mi-a spus și nici eu nu am întrebat-o de ce cheltuielile trebuiau făcute cu bani lichizi. Nu știu să spun nici ce am gândit atunci, în 2009, când am acceptat propunerea Elenei Udrea”, a declarat Ștefan Lungu.

Judecătoarea l-a întrebat dacă este adevărat că Elena Udrea a fost cea care l-a rugat să emită facturi de pe firma lui și să încheie contracte fictive.

„Elena Udrea m-a întrebat dacă nu am o firmă, care să nu aibă activitate. Am menționat cele 3 societăți la care administrator era mama mea. Și Tot Elena Udrea mi-a cerut să emit facturi către Oil Terminal. Nici nu știam că sunt firme de stat. (…) Cum am zis și data trecută, Elena Udrea se implica personal în campanie”, a declarat Ștefan Lungu, fapt care a iritat-o pe judecătoare.

„De ce tot spuneți: așa cum am declarat și data trecută? Aveți impresia că v-am chemat degeaba aici?”, l-a întrebat judecătoarea.

Ștefan Lungu n-a înțeles ce vrea să spună magistratul și a ținut-o pe-a lui: „Aveți declarațiile la dosar”.

„Nu am citit dosarul”, i-a răspuns, ironic, judecătoarea.

„Nu îmi mai amintesc contextul din anul 2009. Nu aveam niciun interes să închei contracte cu companii doar de dragul de a le încheia. Am încheiat contracte la indicațiile primite. Nu îmi aduc aminte ca Giovanni Francesco (n.r. – iubitul Ioanei Băsescu de la acea vreme) să îmi fi cerut să închei contractele, dar dacă mi-ar fi cerut, probabil că aș fi făcut-o. Erau toți în același loc! Nu îmi aduc aminte cu cine am discutat! Există interceptări!”, a răspuns Ștefan Lungu.

„Deci nu vă este de ajuns că i-ați spus președintelui completului de judecată că nu a citit dosarul, acum îi spuneți și de interceptări!”, a răbufnit judecătoarea.

Avocatul Elenei Udrea a intervenit: „Dacă își mai aduce aminte esența contractului cu Oil Terminal”.

„Fiind vorba despre un contract fictiv, nu îmi aduc aminte de conținutul acestuia”, a răspuns denunțătorul.

Judecătoare: Poate faceți un efort de memorie. Ați discutat cu doamna Băsescu?

Ștefan Lungu: …

Judecătoare: Ce înseamnă când dați așa din cap?! Cu Ioana Băsescu ați vorbit despre contracte sau plăți?

Ștefan Lungu: Nu îmi aduc aminte.

Procuror: Dacă declarațiile sale corespund adevărului. A susținut că a dat declarații sub presiune, (n.r. – ironic) cu pistolul la tâmplă…

Ștefan Lungu: Da, mențin declarațiile.

Fostul iubit al Ioanei Băsescu va fi citat cu mandat de aducere

Instanța a decis ca, la următorul termen, care se va desfășura pe data de 22 ianuarie 2022, fostul iubit al Ioanei Băsescu să fie citat cu mandat de aducere. Asta înseamnă că, dacă jandarmii sau polițiștii îl găsesc, acesta va fi escortat până în sala de judecată.

Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat, pe data de 2 martie 2021, prima sentinţă în dosarul finanţării campaniei din 2009, în care Elena Udrea, Ioana Băsescu şi Dan Andronic sunt inculpaţi pentru corupţie în legătură cu finanţarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Elena Udrea şi Ioana Băsescu au fost condamnate la închisoare, Dan Andronic a fost achitat. Sentinţele nu sunt definitive şi pot fi atacate cu apel.

Condamnarea și blestemele Elenei Udrea pentru judecătoare

Elena Udrea a contestat condamnarea la 8 ani de închisoare şi a blestemat-o pe judecătoarea care a condamnat-o.

„Această femeie (judecătoarea-n.r.) a ţinut să mă condamne chiar şi pe cele mai absurde acuzaţii din acest dosar. Nu pot să cred că are ceva personal pe mine. O blestem să simtă copiii ei ce simt copiii mei. Cum să dai 8 ani pentru aşa ceva? Am omorât pe cineva? Dacă dăm pentru crime şi violuri 5-7 ani, am ajuns să dăm pentru corupţie 8 ani? Am probat în acest dosar absolut...Nu ştiu ce să mai fac. Am făcut tot ce se putea face. Am adus toate probele care se puteau aduce să demonstrez că acuzaţiile aduse erau rupte de realitate”, a spus Udrea.

Dan Andronic a fost achitat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Elena Udrea acuzată de instigare la luare de mită şi spălarea banilor a primit 6 ani de închisoare pentru prima faptă şi mai multe condamnări pentru spălare de bani.

Concret, aceasta a fost acuzată de mai multe fapte de spălare de bani, iar instanţa i-a dat trei pedepse pentru comiterea acestor infracţiuni de 5, 4 şi 3 ani de închisoare. În final, magistratul a decis ca fostul demnitar să execute în total 8 ani de închisoare. Elenei Udrea îi va fi confiscat şi un milion de euro.

Gheorghe Nastasia fost secretar general al Ministerului Dezvoltării a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru luare de mită. Victor Tarhon fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 7 ani.

Cinci ani de închisoare pentru Ioana Băsescu. Motivarea instanței

Ioana Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare. Instanţa a decis pentru aceasta o pedeapsă de 3 ani de închisoare pentru instigare la delapidare, una de 3 ani pentru instigare la spălare de bani şi 5 ani pentru o altă infracţiune de instigare la spălarea banilor.

Ioan Silviu Wagner, director general al companiei Oil Terminal a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare. Sentințele pot fi atacate la Curtea Supremă, nefiind definitivă.

Decizia, motivată în sală de judecătoarea Claudia Jderu de la Curtea de Apel Bucureşti a sintetizat motivarea deciziei pronunțate după cum urmează:

• În opinia instanţei câştigarea alegerilor decătre candidatul în funcţie (n.r.- Traian Băsescu) a fost de natură să producă un folos cel puţin nepatrimonial tuturor inculpaţilor, ca de exemplu locurile eligibile create Gradul de instruire al inculpaţilor nu poate fi decât unul înalt în acestă situaţie Cu privire la Silviu Wagner: faptul că trecerea sumei de bani de la SC Oil Terminal în conturile Red Square nu este de natură să exclude fapta de însuşire pentru altul.
• Cu privire la Andronic Dan: Instanţa a reţinut că într-adevăr la momentul audierii lui organul de urmărire penală avea informaţia că obiectul depoziţiei viza o tranzacţie suspectă. Instanţa apreciază că se impune achitarea pentru infracţiunea de mărtturie mincinoasă, fiind şi singura soluţie de achitare din dosar.
• Inculpatul Nastasia Gheorghe avea caliatatea de ordonator principal de credite prin ordin al ministrului. Cu privire la susţinerea că expresia pentru sine sau pentru altul nu ar fi existat la data faptelor: instanţa a constatat că România era parte convenţiei internaţionale împortriva corupţiei, astfel că nu se poate susţine că norma legală era lipsită de previzibilitate.
• Cu privire la expresia „pentru sine sau pentru altul”: sfera de înţeles a cuvântului „folos” este foarte largă. Cele două campanii electorale se suprapuneau în 2009.

Ce pedepse a cerut procurorul DNA

Procurorul de şedinţă al DNA a cerut, pe data de 26 ianuerie, ca Elena Udrea să fie condamnată la o pedeapsă cu închisoarea cu executare orientată spre maximum. Fosta şefă a Ministerului Dezvoltării este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare de bani în acest proces, astfel că riscă până la 12 ani de închisoare.

Tot o pedeapsă orientată spre maximum prevăzut de lege a fost solicitată de procuror şi pentru Ioana Băsescu, notar public la data faptelor.

Pentru jurnalistul Dan Andronic procurorul de şedinţă a solicitat o pedeapsă cu executare. Pe data de 14 decembrie 2020, atunci când a fost audiată în faţa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti, Elena Udrea a negat acuzaţiile şi a declarat că banii pentru campania electorală din anul 2009, peste 300.000 de euro, au provenit din veniturile ei şi ale fostului soţ - Dorin Cocoş.

„În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, a cărei săvârşire mi se impută, precizez faptul ca am finanţat personal campania electorală din anul 2009, alocând sume totalizând peste 300.000 de euro. Veniturile personale şi ale soţului aferente anului 2009 mi-au permis această finanţare. Cred că sunt printre puţinii politicieni care au adus bani personali la campania electorală şi nu au plecat cu bani acasă (...) În ceea ce priveşte sursele de finanţare, doresc să subliniez faptul că niciodată nu s-a discutat despre exercitarea vreunui fel de presiune asupra reprezentanţii societăţilor comerciale. Erau foarte multe persoane care doreau să se implice în finanţarea campaniei electorale”, a explicat Udrea.

Ce au reţinut procurorii DNA în rechizitoriu

În iulie 2017, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi pe jurnalistul Dan Andronic în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009: Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte).

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar Dan Andronic - de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal.

Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campanie.

„Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, susţin procurorii.

Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, mai arată DNA.

Distribuie Distribuie Comentarii