„Prohodul” lui CTP aprinde spiritele: Gelu Duminică taxează tăcerea Bisericii

Scena bizară derulată în miez de noapte în fața Arestului Central al Poliției Capitalei, unde simpatizanții lui Călin Georgescu au conceput un pretins ritual de prohodire pentru Cristian Tudor Popescu, a generat un val de consternare. Persoanele adunate în sprijinul politicianului – trimis în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune – au alcătuit inițialele numelui jurnalistului din candele aprinse, intonând totodată „Veșnica pomenire”.

Incidentul vine într-un climat deja tensionat: cu două luni în urmă, Consiliul Național al Audiovizualului emisese o somație către postul Europa FM, după ce Cristian Tudor Popescu îi etichetase pe alegătorii lui Georgescu drept „alienați mintal” și „bolnavi psihici”. În fața imaginilor recente, gazetarul a ironizat situația în mediul online, menționând că aparent a „decedat”, descriind înregistrarea în care o voce din mulțime anunța aprinderea de lumânări la miezul nopții pentru „ziaristul sistemului”, acompaniată de cântări bisericești.

Reacții oficiale au apărut rapid. Președintele Nicușor Dan a punctat tranșant, pe rețelele X și Facebook, că nicio persoană din presă nu trebuie supusă intimidărilor, violenței sau hărțuirii pentru felul în care își exercită dreptul la opinie.

Interpretarea AUR: Tensiuni acumulate și refuzul dialogului

Din tabăra politică a AUR, prim-vicepreședintele Dan Dungaciu a condamnat actul în sine, delimitându-se de orice formă de agresiune simbolică sau directă, însă a argumentat că această ieșire este rezultatul unui blocaj instituțional generalizat, apărut după anularea scrutinului prezidențial în urmă cu aproape doi ani.

„Condamnăm, din punctul acesta de vedere, orice ține de un tip de manifestare care poate să fie direct sau indirect violență. Nu despre asta e vorba. Dar ceea ce facem în continuare în România, să ne uităm doar la efectele, nu la cauzele profunde (...). Trebuie condamnată orice violență, dar ideea este că nimeni nu face nimic ca dialogul să se întâmple în societatea românească. Faptul că un partid ca AUR este pur și simplu refuzat și ni se pun întrebări, e ca în filmele acelea western, în care prima dată tragi și dup-aia întrebi. Adică, noi suntem scoși de la guvernare, de la susținerea Guvernului și apoi suntem întrebați ce măsuri economice aveți. Măi, fraților, tocmai ne-ați blocat în orice inițiativă. Deci, problema în România este faptul că nimeni nu dialoghează. Doi: niciun președinte, premier din Europa - că e vorba de Marea Britanie, de Germania, de Franța - n-a reușit să rezolve problema socială așa. Prin blocaj, prin linii roșii, prin ziduri de foc. Niciunul. Și toți se zbat pe undeva pe la sub 10% și încearcă să se facă că rezolvă problemele societății. N-a reușit niciunul. Noi mergem în aceeași direcție. Deci, problema majoră este cauzele acestei tensiuni, dialogul dintre părțile care sunt parte a conversației... Ce înseamnă o democrație? Înseamnă oameni care au opinii diferite. Tu când spui că nu sunt de acord cu părerea ta, dar părerea ta este defectă pentru că voi toți sunteți defecți, atunci ai aruncat în aer orice joc democratic. De fapt, despre asta e vorba. Și aceste elemente sunt expresia, sunt vârful de iceberg care plutește la suprafața oceanului o zecime, nouă zecimi sunt scufundate - asta e România. Asta e tensiunea care clocotește” — Dan Dungaciu

Gelu Duminică: „Blestemele în spațiul public nu au nicio legătură cu credința”

Analizând evenimentele, sociologul Gelu Duminică respinge încercările de a scuza manifestarea prin frustrarea acumulată. Deși recunoaște realitatea tensiunilor economice și sociale, el subliniază că dreptul la nemulțumire nu legitimează abuzul simbolic sau denigrarea.

În viziunea sa, gestul ar fi impus o poziție fermă din partea Bisericii Ortodoxe Române. Duminică atrage atenția că utilizarea ritualurilor creștine pentru a dori răul cuiva contravine direct principiilor evanghelice de compasiune, dragoste și iertare, indiferent dacă persoana vizată împărtășește sau nu credința religioasă.

Sociologul, care a documentat ascensiunea violenței extremiste din perioada interbelică românească într-o lucrare recentă, reamintește că a avertizat încă din primăvara anului 2020 cu privire la riscul ca societatea să recreeze climatul toxic al anilor '30. Într-un text de opinie publicat la debutul stării de urgență pe platforma Universității din București, Coronavirusu’ și echitatea , acesta anticipa capcanele exploatării crizelor suprapuse:

„Din punctul meu de vedere, cel mai mare pericol este cel reprezentat de întărirea discursului naționalist și anti-european. Foarte mulți politicieni locali vor încerca să fructifice electoral ceea ce (nu) se întâmplă acum. Așa s-a întâmplat și după Marea Criză din anii 30, așa este foarte probabil să se întâmple și după Corona-Criză. Păturile vulnerabile, care vor fi cele mai afectate, atât de efectele medicale cât mai ales de cele economice, vor fi tentate să susțină astfel de lideri care vor poza în salvatorii și prietenii lor. Ceea ce este aproape sigur este că România de după aceasta pandemie nu va mai arăta la fel ca cea de la începutul anului 2020. Dacă alegem să adâncim clivajele, cu siguranță bine nu ne va fi. Dacă vom înțelege că societatea românească este una diversă din punct de vedere social și vom pune în practică măsuri echitabile astfel încât fiecare cetățean român să simtă că este protejat și respectat de stat, România va fi mult mai solidară și, implicit, mai puternică.” — Gelu Duminică

Evoluțiile ulterioare – de la războiul din proximitate la măsurile de austeritate – nu au făcut decât să amplifice nemulțumirile, consideră sociologul. În opinia sa, simpla renunțare la austeritate nu mai poate opri elanul AUR, dat fiind că partidele de guvernământ suferă de un deficit masiv de încredere și ar avea nevoie de reforme interne capabile să genereze figuri credibile.

Duminică identifică totodată o acută criză a conducerii politice, alimentată și de dezamăgirea pe care Nicușor Dan a produs-o celor care vedeau în el o alternativă. În locul reconcilierii, discursul public dintre suveraniști și progresiști a degenerat într-un schimb continuu de invective, menit doar să ofere iluzia superiorității morale.

Rădăcina acestei intoleranțe, detaliată de sociolog în cartea sa „Viața în două și jumătate”, pornește din modul deficitar în care românii gestionează dezacordurile în viața de zi cu zi și în familie. Lipsa dialogului și apelul la autoritate în detrimentul comunicării reale au transpus în societate reflexul de a confunda respectul cu teama.

În final, sociologul subliniază că polarizarea nu va putea fi soluționată peste noapte și că deprecierea adversarului este o strategie sortită eșecului: fascismul nu poate fi combătut prin repetarea etichetelor jignitoare la adresa celor care îl susțin pe Georgescu, această abordare având doar efectul de a le întări mobilizarea radicală.

Explorează subiectele:

Gelu Duminică Cristian Tudor Popescu Călin Georgescu

Distribuie Distribuie Comentarii