PSD fuge de reforme: partidul sabotează noul sistem de taxe pe locuințe
La scurt timp după conturarea noii formule de putere, Partidul Social Democrat alege calea populismului și începe torpilarea măsurilor fiscale convenite cu partenerii de coaliție. Formațiunea a transmis oficial că refuză aplicarea impozitării locuințelor pe baza valorii de piață de la 1 ianuarie 2027, deși această reformă-cheie este asumată explicit prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și figura în programul Cabinetului condus de Luca Niculescu.
Într-o încercare de a poza în apărător al cetățenilor și de a fugi de decontul guvernării, PSD a emis o poziție oficială vineri prin care se dezice de mecanismul de calcul al taxelor imobiliare la cotația reală. Social-democrații au preferat să arunce vina pe fosta administrație, invocând cifre apocaliptice pentru a justifica blocarea măsurii:
„Reformele nu au sens dacă îi împovărează pe românii cu venituri mici și medii. PSD nu susține creșterea impozitelor pe locuință la valoarea de piață, pe care Guvernul Bolojan o prevăzuse pentru 1 ianuarie 2027 și care ar fi determinat majorări de până la 27 de ori mai mari decât cele plătite în prezent de cetățeni. PSD s-a angajat să schimbe direcția de guvernare, iar primele decizii susținute de miniștrii social-democrați vor viza oprirea politicilor de austeritate inițiate în guvernarea precedentă.”
— Comunicat al Partidului Social Democrat
Continuând linia declarațiilor politicianiste, partidul susține că dorește să combată demagogia altor forțe, fără însă a-și asuma costurile reformării sistemului fiscal: reprezentanții PSD au subliniat că „va respinge și va demasca excesele populiste prin care se încearcă exploatarea electorală a nemulțumirilor justificate ale cetățenilor. PSD nu-i va amăgi pe români că vor primi case de 35.000 de euro, dar nici nu-i va pedepsi cu impozite de 27 ori mai mari pe casele în care locuiesc”.
Deși recunosc că mecanismul este prins în jalonul convenit cu Bruxelles-ul încă din 2021, social-democrații cer acum aplicarea unor clauze speciale de protecție pentru clasa medie și categoriile defavorizate, susținând că orice angajament față de Uniunea Europeană trebuie calibrat astfel încât reformele să nu devină o povară pentru cei cu venituri modeste.
Revolta baronilor locali și eșecul digitalizării
Virajul discursiv al conducerii PSD vine pe fondul presiunilor venite din teritoriu. Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a dat semnalul nemulțumirii din rândul aleșilor locali, declarând public că tranziția la impozitarea raportată la piață „nu se poate aplica de anul viitor, pentru că nu mai este timp fizic”, pe fondul lipsei oricăror simulări sau calcule clare.
Într-o intervenție la Antena 3 CNN , edilul Craiovei a menționat că taxele locale nu vor fi indexate nici măcar cu rata inflației, considerând că sumele plătite de cetățeni sunt deja la un nivel prea ridicat.
Principalul obstacol este de natură administrativă: infrastructura digitală RO E-Proprietate, instrumentul prevăzut ca jalon în PNRR cu termen limită 1 ianuarie 2027, nu este gata pentru a fi integrat în planificarea financiară locală. Conform legii, consiliile locale stabilesc nivelul birurilor cu luni bune înainte de intrarea în noul an fiscal. În acest sens, primarul Craiovei a atras atenția că autoritățile din Bănie trimit proiectul în consultare publică și îl supun votului încă din luna noiembrie 2026, făcând imposibilă orice reconfigurare tehnică a taxelor începând cu luna ianuarie 2027.
Blocajul a fost anticipat la începutul săptămânii de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a confirmat oficial renunțarea la termenul de 1 ianuarie 2027 pentru aplicarea noii grile de impozitare pe proprietate. Nazare a indicat că jalonul respectiv din PNRR a fost renegociat în cadrul consultărilor cu reprezentanții Comisiei Europene, deciziile finale privind regimul de taxare urmând să fie stabilite odată cu proiectarea bugetului pentru anul viitor.
Trecerea la calcularea impozitelor pe baza valorilor reale de piață face obiectul jalonului 237 din PNRR și a fost stipulată și în angajamentele fiscal-bugetare asumate ferm de autoritățile de la București în decembrie 2024, avizate ulterior de structurile de la Bruxelles.
Explorează subiectele:
