„Putem specula că în pachet au intrat și șefii serviciilor”/Cine a câștigat și cine a pierdut în negocierea pentru șefii parchetelor

Președintele Nicușor Dan a aprobat miercuri, 8 aprilie, propunerile ministrului justiției, Radu Marinescu, pentru conducerile Direcției Naționale Anticorupție, DNA și DIICOT, cu o singură excepție, Gill Julien Grigore Iacobici , propus pentru funcția de procuror șef adjunct al DIICOT. Decizia șefului statului a generat un val de critici în rândul susținătorilor săi, care îl acuză că a cedat presiunilor Partidului Social Democrat.

Nicușor Dan. FOTO: Administrația Prezidențială

Înainte de toate, pentru a înțelege mecanismul numirilor în conducerile Marilor Parchete, este necesară o privire atentă asupra procedurii care le guvernează. În contextul în care România este, potrivit Constituției, o republică semi-prezidențială, sunt puține situațiile în care una dintre puterile statului poate adopta decizii fără ca acestea să fie supuse controlului sau validării unei alte puteri.

În cazul de față, Guvernul, prin Ministerul Justiției, desfășoară concursurile. Candidații selectați sunt apoi prezentați Consiliului Superior al Magistraturii, care emite un aviz consultativ, după care acestea ajung la Președintele României. Șeful statului poate refuza propunerile ori de câte ori dorește, cu condiția să o facă motivat. Cu alte cuvinte, nici ministrul justiției și nici președintele nu au putere totală de decizie.

Istoria ultimelor decenii conturează, în linii mari, două tipare distincte. În situațiile în care președintele a beneficiat de sprijinul unui partid „prezidențial” ce deținea portofoliul Justiției, numirile au decurs fără dificultăți, fiind în mod evident asumate de șeful statului. Astfel de contexte s-au regăsit în 2016, când ministru al justiției era Raluca Prună, dar și în 2020 și 2023, în perioada mandatelor lui Cătălin Predoiu.

Un al doilea tip de situație, comparabil într-o anumită măsură cu cea din prezent, s-a înregistrat în 2013. Atunci, portofoliul Justiției era asigurat interimar de premierul Victor Ponta, în timp ce la Palatul Cotroceni se afla Traian Băsescu. În pofida relației tensionate dintre cei doi, s-a ajuns la un compromis privind numirile: Băsescu a susținut propunerile pentru conducerea DNA și DIICOT - Laura Codruța Kovesi și Alina Bica - în timp ce Ponta a girat numirea lui Tiberiu Nițu în funcția de procuror general.

Practic, deși de facto există un concurs, sistemul este construit de așa natură încât invariabil se ajunge la o negociere politică, explică fostul consilier prezidențial Cristian Hrițuc.

„Avem o negociere politică pentru șefii parchetelor? Da. Dar când nu a fost? Doar atunci când un partid a avut majoritate absolută. În rest, mereu s-a negociat. Specialiștii spun că Cerbu este un procuror bun, ceea ce înseamnă că obiectivul numărul unu ar putea fi chiar acesta. Oricum, real vorbind, președintele imprimă direcția", a explicat Cristian Hrițuc.

Unde a cedat Nicușor Dan?

În prezent, președintele Nicușor Dan nu beneficiază de sprijinul unui partid „prezidențial” în sens deplin, iar criticile formulate recent din interiorul USR confirmă această realitate. Totodată, portofoliul esențial în această procedură, cel al Justiției, este deținut de PSD, context care a impus necesitatea unui consens între șeful statului și social-democrați.

Informațiile apărute în spațiul public în ultimele luni indică faptul că președintele și-a dorit să își asume desemnarea procurorului-șef al DNA, obiectiv care pare să se fi concretizat. Viorel Cerbu, procuror cu o vastă experiență în instrumentarea dosarelor de corupție și avizat în unanimitate de CSM, se conturează drept opțiunea susținută de șeful statului.

În aceeași logică se înscrie și propunerea lui Codrin Miron, actualul șef al DIICOT Timișoara, care a primit, la rândul său, un aviz unanim pentru conducerea parchetului antimafia. Așa s-ar justifica practic și de ce Nicușor Dan a insistat miercuri asupra faptului că procurorii în cauză „nu sunt propunerile PSD”. Sigur, strict tehnic sunt propunerile PSD, dar de facto există anumite nuanțe.

În pofida susținerii ferme exprimate de președinte în conferința de presă, Cristina Chiriac pare a fi, în primul rând, opțiunea social-democraților. Avizată negativ de CSM cu un scor covârșitor - singurul vot favorabil venind din partea ministrului justiției -, aceasta a fost, în cele din urmă, propusă de Radu Marinescu. Cristina Chiriac a fost criticată de susținătorii președintelui. Prin urmare, șeful statului și-a asumat un anumit risc parafând numirea ei.

În același registru pot fi plasate și alte două posibile concesii atribuite șefului statului: Marius Voineag și Alex Florența, foști conducători ai DNA și ai Parchetului General, care urmează să ocupe funcțiile de adjunct al procurorului general, respectiv adjunct al procurorului-șef al DIICOT. Pe cei doi, Nicușor Dan i-a criticat în timpul campaniei electorale, acuzând activitatea slabă a parchetelor pe care le-au condus.

Un pachet mai mare de negociere

Contextul acestor numiri este mult mai larg și cuprinde, fără doar și poate, numirile pentru SRI și SIE. Aici procedura este cumva inversată. Președintele dispune de atributul de a propune, iar Parlamentul, dominat de PSD, le validează. Mutatis mutandis niciuna dintre părți nu are putere totală de decizie.

„Putem specula că în pachet au intrat și negocierile privind șefii serviciilor. E posibil să fi obținut și aici ce și-a dorit, dar acest lucru nu îl vedem încă. Ne vom lămuri după Paște. Pentru «bulă» este greu să accepte jocul actual al președintelui, dar trebuie să se obișnuiască: nu este un președinte de tip «jucător» și nici nu își poate permite această abordare într-un context complet diferit. El e negociatorul care nu face mișcări bruște", a explicat Cristian Hrițuc.

Nu știm deocamdată dacă negocierea parchetelor a fost făcută la pachet cu cea a serviciilor, însă cert este că, având în vedere configurația parlamentară, Nicușor Dan și social-democrații sunt nevoiți să coabiteze.