Quinoa ar putea deveni cereala viitorului, după ce structura genomului său a fost decodată de cercetători

Quinoa, considerată ''mama sacră a cerealelor'' de către civilizația incașă suprimată de conchistadorii spanioli, ar putea deveni o sursă importantă de hrană în viitor după ce oamenii de știință i-au descoperit secretele genetice în urma unui studiu, ale cărui rezultate au fost publicate miercuri, informează Reuters.

Cercetătorii au anunțat că au reușit decodarea genomului quinoa și au identificat o genă ce ar putea fi manipulată pentru a se elimina gustul amar al semințelor, acest lucru putând duce la comercializarea pe scară largă a acestei cereale.

Quinoa poate fi cultivată în condiții vitrege, precum un sol sărat sau de slabă calitate, la altitudini mari, cu climă rece, ea putându-se dezvolta în zone neprielnice pentru cerealele comune precum grâul sau orezul. Însă prezența chimicalelor toxice și amare numite saponine, din compoziția semințelor sale, a constituit unul dintre impedimentele cultivării pe scară largă.

Studiul recent a identificat o genă responsabilă de producția de saponine din quinoa, ce poate fi modificată pentru a fi cultivată quinoa fără saponine astfel încât semințele ei să aibă un gust dulceag, a explicat Mark Tester, cercetător în cadrul Universității de Științe și Tehnologii King Abdullah din Arabia Saudită, cel care a condus lucrarea publicată în jurnalul ''Nature''.

În prezent, după recoltare, semințele de quinoa trebuie să fie procesate prin spălare și uscare pentru a fi îndepărtate saponinele.

''Quinoa este subutilizată. Este foarte nutritivă, cu un conținut mare de proteine care, lucru important, are un echilibru optim de aminoacizi, ceea ce este neobișnuit pentru o cereală. Nu conține gluten și este bogată în vitamine și minerale'', a precizat Tester. Acesta a adăugat că o creștere a producției de quinoa ar putea contribui la securitatea alimentară în condițiile creșterii populației.

AGERPRES