Raed Arafat: Dosarul DSU, bazat pe „premisă plăsmuită” și supraveghere abuzivă
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a lansat acuzații grave la adresa modului în care a fost gestionat dosarul penal privind presupuse angajări fictive din cadrul instituției. Prin intermediul unei postări publice, Arafat susține că întreaga investigație ar fi fost construită pe "premise plăsmuite", iar procurorul militar ar fi utilizat măsuri de supraveghere "intruzive" în mod abuziv, în ciuda faptului că verificări oficiale recente au semnalat probleme semnificative în deschiderea și instrumentarea cazului.
Raed Arafat a transmis un mesaj video despre dosarul DSU. FOTO: captură Facebook
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook , Raed Arafat a declarat că el și celelalte persoane vizate în dosarul DSU au fost supravegheate aproape șase luni, utilizând mijloace speciale de investigare. Acestea ar fi inclus localizare GPS, fotografii și înregistrări audio-video.
Dosarul în cauză vizează patru medici și o asistentă medicală, angajați part-time la DSU, asupra cărora planează suspiciunea că ar fi fost remunerați pentru activități pe care nu le-ar fi prestat. Raed Arafat contestă legalitatea anchetei desfășurate de procurorul militar și subliniază că DSU a pus la dispoziția anchetatorilor un volum impresionant de documente, menite să demonstreze activitatea angajaților: 44 de bibliorafturi, aproape 20.000 de pagini și aproximativ 8.000 de fișiere.
Mai mult, șeful DSU a afirmat că verificările oficiale recente ar fi scos la iveală nereguli în ceea ce privește inițierea și derularea dosarului. Potrivit lui Arafat, urmărirea penală ar fi fost efectuată timp de peste un an, fără ca persoanele implicate să fie informate că sunt cercetate și, implicit, fără să-și poată exercita drepturile procesuale. În plus, procurorul ar fi obținut autorizații pentru măsuri de supraveghere tehnică de un grad ridicat de intruziune, desfășurate pe parcursul a aproape șase luni.
Șeful DSU a adăugat că, ulterior, procurorul a solicitat și autorizarea unor percheziții domiciliare. Acestea au fost însă respinse de un judecător de la Curtea de Apel, care a considerat cererile „vădit disproporționate”. Cu toate acestea, Arafat susține că procurorul a dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile aparținând tuturor celor 13 persoane vizate, obținând astfel pe o altă cale informații pe care instanța refuzase să le aprobe inițial.
În mesajul său public, Raed Arafat a detaliat acuzațiile:
Aceste verificări au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite. Această constatare demontează fundamentul pe care a fost construit întregul dosar și relevă o modalitate de exercitare a funcției de urmărire penală incompatibilă cu exigențele legii. Pe baza acestor premise artificiale, procurorul a desfășurat timp de peste un an urmărirea penală in rem fără ca persoanele vizate să fie informate și fără ca acestea să își poată exercita drepturile procesuale. În același timp, aceleași susțineri ale procurorului au fost folosite pentru a obține autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică cu cel mai ridicat grad de intruziune, desfășurate pe o perioadă de aproape șase luni. Escaladarea măsurilor nu s-a oprit aici. Procurorul a solicitat și autorizarea unor percheziții domiciliare împotriva persoanelor cercetate. Judecătorul de la Curtea de Apel a constatat însă caracterul vădit disproporționat al acestor solicitări și le-a respins. În loc să accepte controlul de legalitate exercitat de instanță, procurorul a dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile aparținând tuturor celor 13 persoane vizate, obținând pe altă cale ceea ce instanța refuzase să încuviințeze.
Privite împreună, aceste împrejurări nu reprezintă simple erori de apreciere și nici opțiuni procesuale discutabile. Ele descriu un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin fabricarea premiselor necesare dobândirii competenței, ascunderea urmăririi penale față de persoanele vizate, utilizarea unor susțineri nereale pentru justificarea celor mai intruzive măsuri de supraveghere și încercarea de a ocoli controlul exercitat de instanță. Un asemenea mod de acțiune angajează problema răspunderii procurorului și ridică întrebări fundamentale privind folosirea resurselor judiciare ale statului. Resurse umane, logistice și financiare considerabile au fost consumate pentru susținerea unui dosar construit pe premise plăsmuite, în loc să fie orientate către combaterea faptelor reale de criminalitate. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv cei chemați să o aplice. Atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și conduce la restrângerea gravă a drepturilor fundamentale, răspunderea nu poate rămâne doar o chestiune teoretică, ci trebuie asumată în toate formele prevăzute de lege.
Mesajul integral al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență.
Explorează subiectele:
