Rareș Bogdan: Ursula și-a bătut joc din nou de fermierii români și toți est-europenii
Acordul conturat la Bruxelles privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2027 stârnește critici vehemente, europarlamentarul Rareș Bogdan acuzând Comisia Europeană că menține fermierii români și est-europeni la statutul de cetățeni de rangul doi și că deturnează fondurile destinate dezvoltării comunităților locale prin artificii contabile.
Negocierile dintre Comisia Europeană, Consiliu și Parlamentul European au dus la conturarea unui acord pentru bugetul anului 2027, care urmează însă să fie supus votului. Într-o reacție publică, eurodeputatul Rareș Bogdan o acuză pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că este „ruptă de realitate” și că ignoră din nou promisiunea egalizării subvențiilor agricole dintre Est și Vest. Potrivit acestuia, agricultorii români nu vor ajunge nici de această dată să încaseze sumele pe hectar pe care le primesc omologii lor din Franța sau Germania, menținându-se astfel un decalaj istoric pe care îl consideră inacceptabil.
Conform datelor prezentate de europarlamentar, bugetul total al Uniunii pentru 2027 a fost fixat la 199,7 miliarde de euro. Fondurile destinate agriculturii au fost însă incluse într-un capitol mai larg, intitulat „Resurse Naturale și Mediu”, care beneficiază de o alocare totală de 57,1 miliarde de euro. Din această sumă, doar 40,4 miliarde de euro sunt direcționate efectiv către subvențiile directe pe suprafață și pentru creșterea animalelor, în timp ce restul banilor merg către proiecte climatice și de mediu, nu către producția propriu-zisă de hrană.
Această alocare reprezintă o scădere chiar și în termeni bruți față de exercițiul financiar 2014-2020, perioadă în care fermierii europeni beneficiau anual de sume cuprinse între 41 și 44 de miliarde de euro. Scăderea bugetară vine într-un context economic dificil, marcat în ultimii ani de scumpiri de peste 30% la semințe, îngrășăminte și motorină. În lipsa unei suplimentări a anvelopei financiare pentru agricultură, creșterea plăților pentru fermierii români ar fi posibilă doar prin diminuarea subvențiilor acordate celor din Europa de Vest, o măsură pe care Bruxelles-ul o evită.
Nemulțumirile vizează în egală măsură și fondurile destinate primăriilor și investițiilor locale. Deși un grup de 17 state membre, printre care și România, s-a opus ferm comasării Politicii de Coeziune cu agricultura și dezvoltarea în viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), Comisia Europeană este acuzată că a aplicat deja un artificiu în avanpremieră pentru 2027. Deși comasarea nu a fost făcută oficial în documente, destinația banilor a fost modificată.
Mai exact, din totalul de 75,7 miliarde de euro alocate acestui capitol, pentru Coeziunea clasică au mai rămas doar 58,4 miliarde de euro. Mai mult, prin regulamente obligatorii, executivul european impune statelor să direcționeze procente masive din acești bani către locuințe, apărare, tehnologii strategice și tranziția verde. În plus, inflația ridicată a redus considerabil puterea reală de cumpărare a fondurilor europene.
În loc ca fondurile să meargă integral pe drumurile, rețelele de apă, școlile și spitalele care să reducă decalajul istoric dintre România și Occident, Coeziunea a fost transformată în pușculiță de rezervă pentru prioritățile dictate de la Bruxelles. Peste toate acestea se adaugă aceeași inflație galopantă, care a tăiat dramatic puterea reală de cumpărare a fiecărui euro alocat dezvoltării. România este trasă pe sfoară prin artificii contabile și semantice, ceea ce nu trebuie acceptat. - Rareș Bogdan
În acest context, miza principală se mută pe negocierile pentru următorul Cadru Financiar Multianual. Rareș Bogdan avertizează că refacerea bugetului pentru agricultură și egalizarea subvențiilor – cu o plată de bază de 200 de euro pe hectar pentru fermierii români –, alături de păstrarea intactă a fondurilor de coeziune pentru dezvoltarea localităților din România, trebuie să reprezinte linii roșii de netrecut.
Explorează subiectele:
