Răsturnare de situație la Casa Albă: Trump vrea gaz rusesc în Europa, vândut prin SUA
Președintele SUA, Donald Trump vrea să vandă gaz rusesc Europei Foto: EPA/EFE
Potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal, bazată pe declarațiile unor oficiali din SUA, Europa și Ucraina, emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au expus acest plan încă din luna septembrie, în cadrul unor vizite diplomatice la Moscova și Kiev. Surse implicate în negocieri susțin că interpunerea unei entități americane în comerțul cu gaz rusesc nu doar că ar evita restricțiile europene, dar ar genera și câștiguri financiare substanțiale pentru oamenii de afaceri din Statele Unite.
Propunerea fusese temporar înghețată luna trecută, pe fondul speranțelor că Washingtonul ar putea obține un acord de pace general. La acel moment, cedând presiunilor președintelui Donald Trump, Kievul a suspendat unilateral timp de aproape două săptămâni atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Decizia ucrainenilor a fost menținută chiar dacă armata rusă a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei, motivul din spatele încetării focului fiind faptul că Moscova începuse să exporte motorină către piața americană.
Situația s-a schimbat radical pe 30 octombrie. Ucraina a reluat ofensiva aeriană, lovind trei rafinării majore din Rusia în decurs de doar trei zile. Această escaladare a readus în prim-plan necesitatea unui armistițiu energetic extins, mai ales în perspectiva negocierilor tripartite SUA-Rusia-Ucraina, programate pentru mijlocul lunii noiembrie la Abu Dhabi. Până în prezent, Kremlinul a refuzat inițiativele americane de a parafa o astfel de înțelegere.
Cum încearcă Washingtonul să convingă Moscova și Kievul
Echipa de negociatori a SUA mizează pe faptul că redeschiderea pieței europene de profil ar reprezenta un argument suficient de puternic pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte armistițiul. În același timp, pomparea gazului extras din zăcămintele siberiene de la Urengoi prin vechile conducte sovietice care traversează Ucraina ar asigura Kievului fonduri vitale, provenite din taxele de tranzit.
Pentru a preveni utilizarea acestor bani în finanțarea efortului de război al Kremlinului, un înalt oficial american a explicat că administrația de la Casa Albă a propus ca încasările Rusiei din vânzarea gazelor către Europa să fie blocate într-un cont escrow, deschis într-o jurisdicție terță. Mai mult, Washingtonul a prezentat această inițiativă liderilor europeni drept o soluție salvatoare pentru scăderea facturilor la energie înaintea sezonului rece, în condițiile în care depozitele de gaze ale continentului se află la cel mai redus nivel sezonier din ultimii ani.
Din punct de vedere tehnic, magistrala care tranzitează Ucraina și se conectează cu Slovacia, Austria și Germania poate fi repornită aproape imediat. De altfel, această rețea a transportat volume reduse de gaz chiar și în timpul conflictului pe scară largă, fiind oprită abia în ianuarie 2025.
De la sancțiuni la parteneriat: Nord Stream revine în cărți
Actuala strategie a Casei Albe marchează o schimbare de 180 de grade față de primul mandat al lui Donald Trump. La acea vreme, liderul american a criticat-o constant pe Angela Merkel, cancelarul de atunci al Germaniei, pentru proiectul Nord Stream 2, avertizând că acesta va transforma Berlinul într-un stat „captiv al Rusiei”. În finalul anului 2019, Trump a și sancționat proiectul. La puțin peste doi ani distanță, bazându-se pe dependența economică a Europei și finanțându-și armata din exporturile energetice, Rusia a invadat Ucraina.
Acum, însă, Washingtonul privește o eventuală repornire a conductelor Nord Stream ca pe o piesă centrală dintr-un acord extins, menit nu doar să încheie războiul din Ucraina, ci și să stingă conflictele istorice dintre Moscova și aliații europeni ai SUA. Potrivit unui oficial american de rang înalt, eroarea Angelei Merkel nu a fost construcția conductei în sine, ci faptul că nu a condiționat-o de un pact de securitate mai amplu, care să ofere confort Rusiei. Același oficial a precizat că orice înțelegere economică va fi integrată într-un tratat de pace global și că europenii s-au arătat interesați de variantele care ar ieftini drastic gazul pe continent.
De altfel, discuțiile pe această temă nu sunt o noutate absolută. Încă din 8 octombrie au apărut informații conform cărora reprezentanți ai SUA și ai Rusiei — printre care Jared Kushner și Kirill Dmitriev, consilierul lui Vladimir Putin — analizau cooptarea unor investitori americani pentru a revitaliza Nord Stream, un plan căruia Germania și alte state europene i se vor opune însă categoric. Prima conductă Nord Stream, inaugurată de Rusia și Germania în 2011 pentru a ocoli Ucraina, a fost oprită în august 2022, iar Nord Stream 2 nu a devenit niciodată operațional. Ambele magistrale au fost grav avariate de explozii submarine în septembrie 2022, iar repararea lor ar necesita o perioadă îndelungată, chiar și în scenariul în care blocajele politice și legale ar fi eliminate.
Revolta discretă a Europei și spectrul lui Neville Chamberlain
La nivel oficial, Uniunea Europeană tratează astăzi gazul rusesc drept o vulnerabilitate strategică majoră în fața unui stat ostil. Legislația comunitară actuală impune reducerea severă a acestor importuri și eliminarea lor totală până la finele anului 2027. Liderii principalelor puteri europene exclud revenirea la dependența față de Moscova, poziția Bruxelles-ului fiind că achizițiile nu vor fi reluate nici măcar în cazul unei păci depline, și cu atât mai puțin în baza unui armistițiu energetic șubred, care i-ar permite lui Putin să își finanțeze în continuare armata.
În luna octombrie, într-un interviu acordat unei publicații din Ungaria, comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a subliniat că embargoul asupra gazului rusesc trebuie să rămână definitiv. „Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Nici dacă mâine ar veni pacea la care sperăm cu toții“, a punctat oficialul european.
În spatele ușilor închise, reacțiile față de planul lui Trump sunt și mai vehemente. Un înalt oficial dintr-un stat nord-european a declarat că reluarea importurilor din Rusia anulează toate principiile apărate de Europa, în timp ce un omolog al său dintr-o mare putere europeană a comparat inițiativa americană cu cedarea Cehoslovaciei către Hitler de către fostul premier britanic Neville Chamberlain, în schimbul unor aranjamente comerciale.
Vulnerabilitățile care ar putea îngenunchea Bruxelles-ul
Cu toate acestea, Casa Albă pariază pe faptul că fermitatea europenilor va ceda în fața realităților economice și geopolitice, mai ales în contextul războiului purtat de Trump împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu a blocat transporturile de gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar în Golful Persic și a menținut prețurile globale ale energiei pe un trend ascendent, în ciuda creșterii fluxului de petrol prin strâmtoarea Ormuz. Conform datelor UE, războiul cu Iranul a generat costuri suplimentare cu energia de 100 de miliarde de euro (aproximativ 112 miliarde de dolari) pentru factura europeană.
În prezent, depozitele subterane din UE sunt la o capacitate de circa 75%, autoritățile de reglementare avertizând că Europa va aborda iarna viitoare cu rezerve situate sub media ultimilor nouă ani. Această presiune economică este deja exploatată politic: în Germania, partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), principala forță de opoziție, a transformat reluarea importurilor de gaze ieftine din Rusia într-o temă centrală pentru alegerile naționale din 2028.
Mai mult, surse diplomatice indică faptul că Bruxelles-ul și-ar putea nuanța poziția dacă Ucraina însăși ar accepta tranzitul de gaze ca parte a unui acord de încetare a focului. O astfel de înțelegere ar salva marile orașe ucrainene de la pene masive de curent și de la un dezastru umanitar care ar putea genera un nou val de refugiați în lunile următoare. Situația Kievului este critică, întrucât stocurile sale de apărare antiaeriană sunt epuizate, iar Washingtonul a restricționat livrările de rachete interceptoare Patriot pe fondul penuriei globale generate de conflictul cu Iranul.
Statisticile arată o schimbare majoră a pieței, dar nu o decuplare totală: dacă înainte de invazie Rusia acoperea 45% din necesarul de gaze al Europei, astăzi cota sa a scăzut la 11%, în timp ce GNL-ul american asigură 30% din consumul continentului. Totuși, statele UE nu au oprit complet achizițiile de la Moscova. Gazul rusesc continuă să intre în Europa prin conducta TurkStream, care deservește Ungaria și Slovacia, dar și pe cale maritimă. Între ianuarie și septembrie, în porturile europene au fost descărcate 12,18 milioane de tone de gaz lichefiat provenit din Rusia, un volum în creștere cu 9,5% raportat la intervalul precedent.
Explorează subiectele:
