Război tăcut pe orbită: un satelit militar rusesc s-a apropiat la 26 de metri de unul comercial fino-american
Omenirea ar putea asista în aceste zile la prima confruntare directă din istorie desfășurată în spațiul cosmic. Un satelit militar al Rusiei execută manevre periculoase în imediata apropiere a unui satelit comercial americano-finlandez care furnizează imagini vitale pentru Ucraina, într-o operațiune pe care experții o cataloghează drept un atac anti-satelit fără precedent.
Deși nu seamănă cu scenele din filmele SF precum „Star Wars” și nu implică tiruri de arme sau lovituri cinetice, pe orbita Pământului are loc un veritabil act de agresiune. Semnalul de alarmă a fost tras de Marco Langbroek, un specialist în sateliți de spionaj și spațiu militar. Lector în cadrul Facultății de Inginerie Aerospațială de la Universitatea Tehnică din Delft (Olanda) și doctor într-o nișă extrem de restrânsă – Cunoașterea Situației Spațiale –, Langbroek a analizat mișcările recente de pe orbită și a concluzionat că asistăm la un moment istoric. Deși opiniile în comunitatea științifică sunt împărțite, cercetătorul olandez definește acest eveniment, în termeni tehnici, drept „primul atac ASAT (anti-satelit) direct pe orbită”.
În centrul acestui incident fără precedent se află satelitul militar rusesc Kosmos-2612. Urmărind traiectoria extrem de bizară a aparatului, Langbroek a observat că acesta a început să se apropie intenționat de satelitul X36, deținut de compania cu dublă naționalitate, finlandeză și americană, ICEYE. Jurnaliștii publicației rusești de investigație Agenstvo au relatat, la rândul lor, despre această manevră riscantă: dacă în urmă cu două zile între cele două aparate exista o distanță de un kilometru, astăzi ele au ajuns la doar 26 de metri unul de celălalt.
Specialiștii în Cunoașterea Situației Spațiale exclud categoric varianta unei erori sau a unei simple coincidențe. În spațiu, pragul critic de siguranță dintre doi sateliți este de minimum un kilometru, astfel că apropierea și menținerea deliberată a aparatului rusesc lângă cel fino-american reprezintă o amenințare directă.
Această hărțuire orbitală are consecințe tehnice majore. Pentru a evita coliziunea cu satelitul rusesc Kosmos, aparatul X36 este forțat să își modifice poziția. Pe lângă faptul că îi poate întrerupe activitatea curentă, orice manevră suplimentară efectuată pe orbită implică un consum de resurse, ceea ce duce direct la scurtarea duratei de exploatare a satelitului vizat.
Miza acestui „atac” devine clară atunci când este analizată misiunea aparatului X36. Compania ICEYE oferă Ucrainei imagini satelitare, iar în anul 2026, autoritățile de la Kiev și reprezentanții companiei au anunțat planuri comune pentru extinderea acestei colaborări. În acest context, comunitatea de cercetători și experți urmărește cu îngrijorare „prima bătălie spațială” din istoria omenirii, întrebându-se cât de departe este dispusă Rusia să meargă cu această agresiune.
Pe fondul acestor tensiuni, România joacă un rol activ în încercarea de a dezamorsa astfel de „conflicte spațiale” și de a preveni extinderea războaielor terestre pe orbită. Țara noastră are la ONU un reprezentant specializat în diplomație spațială, a cărui misiune este să aducă marile puteri la masa negocierilor.
Detalii despre aceste eforturi diplomatice, dar și o analiză a declarației lui Donald Trump – potrivit căreia Luna ar fi teritoriu american –, sunt abordate într-un interviu realizat cu Dr. Ulpia Botezatu, cercetător în cadrul Agenției Spațiale Române (ROSA) și diplomat spațial la ONU, scrie pe Facebook jurnalistul Vitalie Cojocari.
Explorează subiectele:
