Ministrul german al apărării Boris Pistorius a reacţionat cu scepticism duminică la iniţiativa Chinei pentru pace în Ucraina, informează Reuters, preluat de Agerpres.

"Când aud informaţii - şi nu ştiu dacă ele sunt adevărate - potrivit cărora China ar intenţiona să furnizeze drone-kamikaze Rusiei, în timp ce prezintă în acelaşi timp un «plan de pace», atunci eu sugerez să judecăm China după acţiunile sale, nu după vorbe", a declarat Pistorius la postul public de radio Deutchlandfunk.

Vineri, săptămânalul german Der Spiegel a relatat că Beijingul preconizează să înceapă o producţie la scară mare de drone de atac 'kamikaze' în contul armatei ruse în vederea unei posibile utilizări a acestora în Ucraina.

„Îngrijorarea noastră din acest moment se bazează pe informațiile pe care le deținem, potrivit cărora ei iau în considerare furnizarea de sprijin letal, și le-am spus foarte clar că acest lucru ar fi o problemă serioasă pentru noi și în relațiile noastre", a declarat secretarul de stat american Antony Blinken la sfârșitul săptămânii trecute.

Omologul său chinez, Wang Yi, a răspuns acuzațiilor SUA la începutul acestei săptămâni, afirmând că poziția Chinei cu privire la Ucraina „poate fi formulată simplu ca fiind promovarea discuțiilor de pace".

SUA au acuzat la rândul lor în această săptămână China că are în vedere să furnizeze arme Rusiei pentru a-i sprijini ofensiva în Ucraina, ceea ce Beijingul dezminte.

Joi seară, cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat să nu existe 'iluzii' cu privire la China în conflictul ucrainean, subliniind că aceasta nu a criticat până acum invazia rusă.

Propunerea Chinei pentru Ucraina, care nu este un plan de pace propriu-zis, ci doar enumeră 12 principii de acţiune, printre care încetarea focului, reluarea negocierilor de pace, formarea unei arhitecturi de securitate echilibrate, respectarea suveranităţii, respingerea recurgerii la arme nucleare, etc., nu include retragerea trupelor ruse din Ucraina.

Iniţiativa chineză a fost primită favorabil de Moscova, conform unei declaraţii transmise vineri prin Ministerul său de Externe, care îşi reafirmă disponibilitatea pentru dialog, însă în condiţiile recunoaşterii "noilor realităţi teritoriale" din Ucraina.

Ofensiva de șarm a Chinei

În ultimele zile, China a lansat o ofensivă de șarm care a început cu turneul în Europa al celui mai înalt diplomat al țării, Wang Yi, și a culminat cu o primire călduroasă din partea președintelui rus Vladimir Putin la Moscova, scrie BBC.

În primul rând, obiectivul Beijingului este să se poziționeze ca un pacificator global. Un indiciu revelator cu privire la persoanele vizate realmente de ofensiva de șarm se găsește într-unul dintre documentele propuse, unde este menționată implicarea Asiei de Sud-Est, a Africii și a Americii de Sud - așa-numitul Sud Global.

Predicând o viziune alternativă la o ordine mondială condusă de SUA, Beijingul face curte restului globului, care urmărește să vadă cum gestionează Occidentul criza ucraineană.

Însă un alt obiectiv este acela de a trimite un mesaj clar către SUA.

"Există un element de sfidare", a apreciat Alexander Korolev, expert în legăturile sino-ruse la Universitatea din New South Wales. "Este un semnal: 'Dacă lucrurile devin urâte între noi, am la cine să mă duc'. Rusia nu este singură, ceea ce înseamnă că nici eu nu voi fi singur când va exista o confruntare... nu vă relaxați încercând să mă hărțuiți'".

Momentul ales, spun observatorii, este în sine un indiciu. Relațiile dintre SUA și China au atins un nou minim, exacerbate de saga balonului spion. Unii s-au întrebat de ce China - dacă intenția sa este de a ajuta la încheierea războiului - se angajează abia acum în marele său efort diplomatic pentru pacea din Ucraina.

"China a avut numeroase ocazii de a-și manifesta leadershipul, a fost invitată de timpuriu să contribuie la încheierea războiului... Dacă scopul era să afișezi cu adevărat imaginea unui lider global, nu trebuia să stai pe margine preț de un an și să încerci să faci un dans diplomatic", a arătat Korolev.

Un al treilea obiectiv a putut fi văzut în itinerariul domnului Wang.

Vizitând Franța, Germania, Italia și Ungaria, ai căror lideri sunt percepuți de China ca adoptând o poziție mai puțin dură față de Rusia, obiectivul lui Wang ar fi putut să fie testarea apele pentru a vedea dacă China ar putea atrage o parte din Europa pe orbita chineză.