Reactorul 1 de la Cernavodă a fost repornit după pierderi de un miliard de lei
Anunțul privind reluarea activității a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de către premierul Luca Niculescu, care a efectuat o vizită de lucru la Cernavodă, fiind însoțit de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Cei doi oficiali au monitorizat direct din camera de comandă procesul treptat de creștere a producției de energie, după ce reactorul a fost repornit în cursul serii precedente.
Foto: Premierul Luca Niculescu FB Guvernul României
Potrivit șefului Executivului, reactorul a atins deja jumătate din capacitatea sa operațională, urmând să funcționeze la parametri maximi în decurs de 24 de ore.
„S-a încheiat o situație serioasă, timp de 100 de zile centrala de la Cernavodă nu a furnizat energie în România. Aseară, unitatea 1 a fost repornită. Am fost în camera de comandă alături de colegii mei și am văzut cum nivelul furnizării de energie crește în fiecare oră. Acum suntem la 50% din ceea ce poate produce unitatea 1 și până la capătul următoarelor 24 de ore, capacitatea de producere a energiei va fi de 100%”, a afirmat Luca Niculescu.
Impact major asupra importurilor și securității energetice
Revenirea în rețea a Unității 1 este vitală pentru stabilitatea sistemului național, în condițiile în care acest reactor acoperă singur circa 8% din producția totală de energie a României. Premierul a evidențiat că repornirea va diminua dependența de energie din exterior, în special în intervalele cu consum ridicat.
„Este o veste foarte bună, pentru că unitatea 1 a centralei de la Cernavodă asigură aproximativ 8% din producția energetică a țării. Vă dați seama cât de important este pentru securitatea energetică a României, mai ales în această perioadă, scade presiunea pe sistemul energetic, vor scădea importurile, mai ales în ore de vârf, deci este extrem de important”, a declarat Luca Niculescu.
În completare, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a subliniat că atingerea capacității maxime va elimina necesitatea unor importuri masive pe timpul serii, consolidând astfel reziliența sistemului energetic național. Totodată, oficialul a punctat beneficiile de mediu și de structură ale acestei reporniri, arătând că „discutăm de aportul în piața unei energii care, în primul rând, este curată, dar în același timp are și o capacitate de a conduce la ceea ce înseamnă obținerea unui mix energetic echilibrat în România”.
Cât despre Unitatea 2 a centralei, care se află de asemenea în vizorul experților, o decizie privind calendarul și condițiile de repornire va fi luată la începutul săptămânii viitoare, în urma unei evaluări tehnice.
„O altă veste bună ar fi rezultatul analizei pe care o veți avea luni, domnilor directori, când veți discuta despre stadiul în care se află unitatea numărul 2 de la Cernavodă și când poate fi repornită, nu vreau să mă angajez la chestiuni pe care, evident că nu le controlez așa cum le controlați dumneavoastră, dar sper că și aici veștile să fie foarte bune foarte curând”, a spus Luca Niculescu.
Pierderi de 200 de milioane de euro și soluții pe termen lung
Cele trei luni în care centrala nu a produs electricitate din cauza nivelului scăzut al Dunării au lăsat o gaură financiară uriașă. Șeful Guvernului a precizat că pierderile acumulate în acest interval se ridică la aproximativ un miliard de lei (aproape 200 de milioane de euro). „Cam acestea au fost pierderile în aceste trei luni”, a punctat premierul, menționând că această sumă este echivalentă cu costul investițiilor necesare pentru a preveni astfel de blocaje pe viitor.
Luca Niculescu a explicat că scăderea severă a debitului fluviului a reprezentat o anomalie statistică majoră, motiv pentru care Executivul trebuie să intervină de urgență.
„După cum spuneam, am trecut printr-o situație extrem de serioasă, mi-au explicat domnii directori că studiile de predictibilitate indică faptul că o astfel de situație nu era estimată nici într-o sută de ani, iată că s-a întâmplat. De aceea, este neapărat nevoie ca Guvernul României să se aplece cu prioritate asupra acestei chestiuni”, a subliniat Luca Niculescu.
Pentru a evita repetarea unui scenariu similar, premierul a solicitat mobilizarea instituțiilor pentru urgentarea proiectului „Bala 2” și permanentizarea lucrărilor de dragare, măsuri esențiale pentru alimentarea cu apă a reactoarelor actuale și viitoare.
„Proiectul Bala 2, care prevede, pe scurt, posibilitatea ca mai multă apă să ajungă la centrala de la Cernavodă, devine o prioritate și solicit tuturor instituțiilor să se aplece cu maximă seriozitate și dedicare asupra acestui proiect. El va furniza apă atât pentru răcire, atât unităților 1 și 2, cât și celor care vor fi construite - unitățile 3 și 4. În paralel, lucrările de dragare trebuie și ele să se efectueze în permanență și cu celeritate. Este extrem de important să asigurăm toate condițiile pentru cât mai buna funcționare a centralei de la Cernavodă”, a transmis Luca Niculescu.
În finalul vizitei, șeful Executivului a ținut să reconfirme rolul strategic al sectorului nuclear, lăudând performanțele și siguranța centralei românești, care se menține constant în topul ierarhiilor mondiale de profil, oferind o energie sigură și mai puțin costisitoare comparativ cu alte surse.
Explorează subiectele:
