Reforma justiţiei în Polonia: Varşovia anunţă că a răspuns Bruxelles-ului, în ultima zi a termenului dat de Comisia Europeană
Guvernul de la Varşovia a anunţat marţi seară că a transmis Comisiei Europene răspunsul privind preocupările acesteia legate de reforma sistemului judiciar şi statul de drept, care expun Polonia unei proceduri europene inedite ce ar putea conduce inclusiv la sancţiuni, transmite AFP.
Într-un comunicat laconic, Ministerul de Externe polonez asigură că a ''prezentat explicaţii referitoare la fondul obiecţiilor Comisiei Europene'', fără alte detalii. În text este reluată argumentaţia deja prezentată de Varşovia, conform căreia reforma sistemului judiciar ''răspunde aşteptărilor societăţii şi soluţiile nu diferă de cele adoptate în alte state membre ale UE''.
Câteva ore mai devreme, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a amintit Poloniei că expiră ultimatumul dat în decembrie. ''Astăzi este pentru Polonia data limită să răspundă recomandărilor noastre privind statul de drept'', a spus el la încheierea unei reuniuni la Bruxelles cu miniştrii europeni de externe.
''Aşteptăm răspunsul lor cu nerăbdare'', a adăugat Timmermans, menţionând de asemenea că executivul comunitar nu consideră un răspuns corespunzător ''cartea albă'' pe care premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a prezentat-o pe 8 martie.
În acel document de aproape o sută de pagini guvernul de la Varşovia susţine că reformele ce fac obiectul criticilor sunt necesare pentru eficientizarea sistemului judiciar, nereformat de la căderea comunismului, şi că în elaborarea lor s-a avut în vedere ca magistraţii ''să se bucure de garanţii foarte puternice'' de independenţă, fiind menţionat de asemenea că respectivele reforme îşi regăsesc un corespondent inclusiv în sistemele judiciare ale unor state vest-europene.
Seria de schimbări în justiţie întreprinse de guvernul polonez după ce conservatorii partidului Lege şi Justiţie (PiS) au preluat puterea la finele anului 2015 a început cu o reformă a Tribunalului Constituţional şi a continuat cu reforme adoptate mai recent privind funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii.
Comisia Europeană consideră aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive şi a activat pe 20 decembrie 2017 Articolul 7 din Tratatul UE, dând atunci Poloniei acest termen de trei luni să răspundă preocupărilor legate de situaţia statului de drept. În replică, guvernul de la Varşovia a acuzat oficialii europeni de partizanat politic în favoarea actualei opoziţii poloneze.
În cazul în care Comisia Europeană nu va fi mulţumită de răspunsul primit, atunci ea ar putea cere statelor membre ale UE să ''constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă'' a statului de drept în Polonia. Pentru acest pas va fi nevoie de votul a 22 din cele 27 de state (fără Polonia). Eventuale sancţiuni, precum suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE, nu vor putea interveni decât într-o fază ulterioară a procedurii şi cu condiţia unui vot unanim al celor 27, Ungaria anunţând deja că se va opune. AGERPRES
