Reforma PSD, sabotată din interior: liderii își apără județele și funcțiile
Planurile de reorganizare administrativă ale PSD se lovesc de o opoziție acerbă chiar din interiorul partidului, unde calculele electorale și mizele locale cântăresc mai greu decât eficientizarea statului. Deși conducerea centrală vorbește despre comasări de comune și chiar de județe, aproape niciun primar social-democrat nu este dispus să renunțe la propriul mandat, iar șefii de filiale îl avertizează pe Sorin Grindeanu că desființarea județelor echivalează cu o sinucidere politică.
Inițiativa de reorganizare administrativ-teritorială vehiculată la vârful Partidului Social Democrat scoate la iveală fracturi majore între discursul de la centru și interesele structurilor din teritoriu. Deși conducerea partidului promovează ideea unei reforme ample, proiectul se lovește de rezistența înverșunată a liderilor locali social-democrați, mult mai preocupați de conservarea propriilor poziții decât de restructurarea aparatului administrativ.
În interiorul PSD se conturează în prezent două direcții de acțiune, potrivit informațiilor obținute din rândul conducerii partidului. Prima vizează exclusiv mediul rural și este coordonată de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, având ca țintă comasarea a peste 400 de comune. A doua viziune, mult mai radicală, îi aparține europarlamentarului Dragoș Benea, mandatat de președintele PSD, Sorin Grindeanu, să elaboreze mai multe scenarii pentru o comasare în lanț, care să includă comune, orașe și chiar județe cu o populație redusă.
Tocmai scenariul desființării unor județe a declanșat însă o adevărată revoltă printre șefii de filiale ai PSD, care i-au transmis ferm lui Sorin Grindeanu mesajul: „Nu vă atingeți de județe!”. Liderii din teritoriu au respins categoric orice discuție pe această temă, motivând că o astfel de măsură ar reprezenta o „sinucidere politică”.
Conform surselor din conducerea PSD, aproape toate organizațiile județene blochează inițiativa, cu doar două excepții. „Singurii care acceptă comasarea sunt Marian Pavel și Vasile Iliuță, președinții CJ Ialomița și CJ Călărași, dar vorbim de două județe foarte mici, unde nu există nici orgolii locale și nici rivalități istorice. Dar în rest e imposibil”, au explicat sursele citate, subliniind cât de rigid este aparatul local al social-democraților atunci când îi sunt amenințate centrele de putere.
Nici la nivelul comunelor disponibilitatea pentru reformă nu depășește stadiul declarativ. Deși planul ministrului Alexandru Stoica privind comasarea a peste 400 de comune a fost în cele din urmă acceptat în partid după o serie de critici interne, în practică numărul edililor PSD dispuși să renunțe la funcții și să accepte unirea cu primăriile învecinate nu ajunge nici măcar la zece, susțin surse politice.
În schimb, primarii social-democrați mizează pe o strategie prin care să blocheze reforma fără a-și asuma direct refuzul: organizarea de referendumuri locale, contând pe faptul că cetățenii nu vor accepta schimbarea statutului localităților. Precedentele din județele Bihor și Buzău arată că astfel de consultări populare au picat la vot chiar și atunci când miza era înglobarea unor comune în orașe.
„Cei mai mulți primari susțin organizarea de referendumuri locale cu speranța că oamenii nu vor dori să renunțe la buletinele de comună și să treacă la sat. E o chestiune minoră din punct de vedere administrativ, dar foarte importantă pentru orgoliul local. Au fost cazuri de comune în Bihor și Buzău unde primarii au organizat referendum să fie înglobate în oraș. Și propunerea a picat la vot. Ce șanse ar fi să treacă un referendum care te duce la comună la sat? Zero” – a explicat unul dintre liderii PSD prezenți la discuțiile despre reformă.
În pofida opoziției din teritoriu, europarlamentarul Dragoș Benea a intrat deja în conflict cu o parte dintre liderii din țară, susținând în fața colegilor săi că România nu mai poate funcționa în actualul sistem de organizare administrativă. Poziția sa este susținută de președintele PSD, Sorin Grindeanu, potrivit unui lider social-democrat prezent la discuții, fapt ce evidențiază ruptura profundă dintre planurile afișate de conducerea centrală și refuzul categoric al structurilor teritoriale de a renunța la actuala împărțire administrativă.
Explorează subiectele:

