Reguli draconice la birou: „Ieșiți pe hol dacă discuția e mai lungă de 5 minute”
Cum încearcă unele companii să „optimizeze” munca la birou Foto: Shutterstock
După ani de muncă predominantă de acasă, marcând perioada pandemică, diverse companii din România își recheamă angajații la birou, adesea sub pretextul optimizării și creșterii productivității. Însă, metodele folosite generează nemulțumiri semnificative, așa cum reiese dintr-o discuție inițiată pe platforma Reddit de un angajat.
Condiții pentru reîntoarcerea la birou: Oferte de salarii și termene limită
Unul dintre exemplele detaliate vizează o companie care, anterior, impunea prezența angajaților la sediu trei zile pe săptămână. Ulterior, s-ar fi decis creșterea acestui număr. Angajaților li s-ar fi oferit o majorare salarială de 5% pentru patru zile de prezență la birou și de 10% pentru cinci zile. Cei care nu și-au exprimat opțiunea până la termenul stabilit ar fi fost nevoiți să lucreze patru zile la birou, dar fără beneficiul majorării salariale. "Majoritatea au ales 5/5, pentru că e o «bunăvoință» din partea firmei. Dacă alegi 5/5, ai voie totuși 2 zile pe lună de acasă", a relatat angajatul.
Conversații limitate la cinci minute și birouri cu separatoare de carton
Pe lângă cerința de a reveni fizic la birou, aceleiași companii i-ar fi urmat și alte măsuri de "eficientizare". Angajatul menționat a povestit că spațiul de lucru a fost reorganizat într-un mod care permite o supraveghere mai facilă a activității. Mai mult, între birouri ar fi fost instalate separatoare din carton, având rolul declarat de a reduce interacțiunile și conversațiile dintre colegi.
Setul de reguli, menit să diminueze zgomotul ambiental, impunea o limită de cinci minute pentru orice discuție purtată în interiorul biroului. În cazul în care doi colegi din încăperi diferite doreau să comunice, persoana care se deplasa în celălalt birou trebuia să rămână în picioare. Pentru conversațiile mai lungi, angajații erau obligați să iasă pe hol, chiar dacă aveau nevoie de laptop pentru a continua discuția. Una dintre aceste reguli era explicitată astfel:
Dacă discuția este mai lungă de 5 minute, angajații trebuie să iasă pe hol să vorbească.
Inițial, aceste reguli au fost integrate într-un document intern, unde angajații puteau lăsa feedback. Reacțiile au fost însă atât de vehement critice încât accesul la document a fost suspendat după doar câteva ore. A doua zi, conducerea companiei ar fi anunțat implementarea măsurilor, oferind o singură concesie: angajații aveau voie să stea jos în timpul discuțiilor de până la cinci minute.
Monitorizare strictă și controlul pauzelor
Relatarea de pe Reddit a generat o serie de comentarii similare. Un alt utilizator a descris experiența sa la un fost loc de muncă, unde a întâlnit reguli cel puțin la fel de intruzive. Activitatea era monitorizată printr-un software numit Terramind, care înregistra inclusiv prin cameră, numărând click-urile și mișcările mouse-ului. Exista chiar și un departament intern specializat în "productivitate", al cărui rol era să analizeze aceste date.
Controlul nu se limita însă la monitorizarea digitală. Accesul în fiecare birou se făcea pe bază de cartelă, permițând înregistrarea tuturor ieșirilor. Timpul petrecut la baie sau în timpul mesei era inclus în ora de pauză, iar la sfârșitul zilei trebuiau să rezulte opt ore efective de lucru în birou. Orice abatere era semnalată intern. "Era cartela la intrarea în fiecare birou, nu în clădire, deci dacă mergi la baie sau la masă se contoriza în ora de pauză", a explicat angajatul.
Chiar și masa de prânz era supusă unor reglementări stricte. Dacă o echipă era formată din doi colegi, unul dintre ei trebuia să rămână la birou, împiedicându-i astfel să ia masa împreună. "Când se lua masa, unul din colegii de echipă trebuia să rămână la birou. Deci, dacă sunt 2, fiecare mănâncă singur", a adăugat el. Mai mult, plecarea imediat după terminarea programului de nouă ore nu era văzută cu ochi buni, fiind considerată "de prost gust" și un exemplu negativ pentru subalterni. Se aștepta ca angajații să mai rămână la birou cel puțin 30 de minute sau o oră în plus.
Contradicții și impact asupra alegerilor profesionale
Nu toate vocile din discuție au condamnat vehement ideea unor reguli pentru liniște la birou. Unii participanți au susținut că discuțiile lungi în spații comune pot afecta concentrarea celorlalți și că anumite limite pot fi justificate. "Partea de liniște la birou mi se pare de bun-simț. E oribil să încerci să lucrezi și să ai un grup care stă zeci de minute la taclale lângă sau care au call-urile în mijlocul tuturor", a afirmat o persoană.
Aceeași persoană a sugerat că discuțiile pot fi mutate pe platformele de chat, pentru a nu deranja. Însă, replica unui alt participant a punctat o contradicție evidentă: "Pentru ce mai mergi la birou dacă vorbești oricum pe chat?".
Pentru mulți angajați, problema nu este prezența unor reguli, ci nivelul de control exercitat. În contextul în care posibilitatea muncii de acasă a devenit un criteriu esențial în alegerea unui loc de muncă, obligativitatea prezenței fizice cinci zile pe săptămână poate influența semnificativ deciziile de recrutare. "Am refuzat recruterii care mă contactau pentru poziții mari cu 5/5 la birou: le-am spus că la 5/5 la birou nici nu mă interesează cât oferă", a declarat un participant.
Această dezbatere subliniază o suprapunere problematică între nevoia legitimă de organizare și liniște într-un spațiu de lucru comun și un nivel excesiv de micromanagement, care transformă aproape orice acțiune a angajatului într-un indicator de productivitate. Pe măsură ce companiile solicită o prezență cvasi-permanentă la sediu, întrebarea nu mai este doar câte zile trebuie petrecute la birou, ci și cât de rezonabil este controlul asupra modului în care angajații își desfășoară acele ore.
Când organizarea muncii devine control total
Discuția despre regulile de la birou ridică o întrebare mai amplă: cât de mult ar trebui monitorizată activitatea unui angajat, mai ales atunci când rezultatele sale sunt satisfăcătoare?
Laura Vasilescu, expertă în legislația muncii și trainer în cadrul Azami Training, a subliniat anterior că prezența fizică la birou nu ar trebui să devină un scop în sine. În opinia sa, "Dacă un angajat livrează rezultate excelente, este implicat și colaborarea funcționează, atunci merită să ne întrebăm dacă problema este, într-adevăr, locul din care lucrează sau lipsa de încredere."
Expertul consideră că abordarea productivității ar trebui să se bazeze pe obiective și rezultate concrete, nu pe supravegherea constantă a angajaților.
Poate că adevărata provocare nu este să controlăm unde stă omul opt ore pe zi, ci să construim organizații în care există obiective clare, responsabilitate și încredere reciprocă. Cred că viitorul înseamnă flexibilitate, adaptare și maturitate managerială. Iar decizia ar trebui luată în funcție de oameni, de roluri și de rezultate, nu după modă sau după frică.
Laura Vasilescu
Explorează subiectele:
