Reţeta Kremlinului pentru Europa de Est. Cum se infiltrează Rusia și pe cine contează în țări ca Ungaria, Austria, Cehia sau Polonia

Reţeta Kremlinului pentru Europa de Est. Cum se infiltrează Rusia și pe cine contează în țări ca Ungaria, Austria, Cehia sau Polonia

Institutia Political Capital a strans, la Budapesta, la sfarsitul lunii aprilie, unii din cei mai renumiti experti in domeniul influentei rusesti in regiune, pentru a prezenta studiile referitoare la modul in care se foloseste conducerea rusa de organizatiile extremiste si paramilitare pentru a destabiliza aceste tari. Concluziile si studiile au fost publicate pe internet in limba engleza. Expertii internationali in domeniu au prezentat metodele de infiltrare si de influentare identificate in tarile grupului Visegrad si Austria. Agentii rusi se folosesc de extremistii de dreapta si de stanga, si sunt ingrijorator de eficienti in promovarea intereselor Kremlinului. Va trebuie Romania trebuie sa se pregateasca pentru orice situatie similara ?

Inainte de anexarea Crimeei, a aparut un articol din stiloul generalului Valeri Gherasimov, care a descris asa -numita doctrina Gherasimov: ridicarea razboiului informational la nivelul razboiului clasic, pe langa operatiunile navale, aeriene si terestre. Ideea, de fapt, nu este noua, o strategie similara se folosea de catre Uniunea Sovietica, care se numea masuri active si viza influentarea politicii interne a altor tari.

Dupa anexarea Crimeei, razboiul informational si operatiunile armate executate de forte speciale rusesti nemarcate au devenit cunoscute ca razboiul hibrid, desi la urma urmei vorbim de o invazie si ocupatie cat se poate de clasica, cum a stabilit colonelul Aivar Jaeski, de la Centrul de Excelenta pentru Comunicare Strategica NATO.

Strategia, similara cu ceea ce s-a intamplat in Marea Britanie in timpul campaniei Brexit sau in SUA, in campania prezidentiala, se bazeaza pe agravarea problemelor existente. Elemente comune sunt incercarea de inflamare a sentimentelor xenofobe, sovine, separatiste si anti-ucrainene, unde acestea exista.

Printre metode se numara: focusarea pe nedreptati istorice, revizonism, accentuarea neincrederii sau urii intre natiuni, frica de migratie, sentimente eurosceptice, antiamericane si rusofile. In Cehia, Slovacia si Ungaria exista pana si organizatii paramilitare care au relatii mai mult sau mai putin stranse cu Rusia, ca de exemplu organizatia numita Garda Nationala din Cehia, care pe langa promovarea ideilor nationaliste, panslave, anti-imigratie, anti-Ucraina si anti-NATO conduce si antrenamente armate si a deschis ilegal un consulat al "Republicii Populare Donetk".

Si mai grav, unele organizatii au trimis luptatori in Estul Ucrainei, ca sa lupte de partea separatistilor. Dar nici extrema stanga nu este imuna la aceste influente: deseori cele doua parti pun deoparte conflictele lor ca sa voteze si sa se manifeste in moduri care favorizeaza Kremlinul intr-un fel sau altul.

In general, stanga se manifesta prin sentimente anti-europene, anti-NATO, anti-SUA, anticapitaliste, antiglobaliste si alte retorici traditional legate de stanga. De exemplu o revista de stanga a publicat in Ungaria in 2014 o declaratie in care organizatii de extrema stanga au afirmat ca, din perspectiva lor, Vestul a destabilizat Ucraina cu ajutorul "fascistilor" - ceea ce reprezinta de fapt mesajul Moscovei, care vrea sa prezinte protestele pro-europene din Maidan ca fiind un complot nazist al occidentului.

Fiindca fiecare tara prezinta diferente in modul de infiltrare, bazat pe cultura, economia si istoria proprie, prezentam fiecare caz separat.

Cehia. Desi Cehia exceleaza in lupta impotriva spionilor rusi, tara totusi se afla intr-o situatie ciudata: desi din punct de vedere politic tara este o membra loiala a UE si NATO, totusi exista o minoritate rusofila vocala, in frunte cu presedintele Milos Zeman. Din aceasta situatie rezulta unele intamplari jenante, ca in cazul anexarii: guvernul si parlamentul au declarat-o o agresiune si act ilegal, iar presedintele a salutat intamplarea, ceea ce nici Viktor Orban, cel care l-a primit pe Putin la Budapesta la scurt timp dupa anexare, n-ar fi indraznit.

Dar simpatizantii acestor curente nu includ numai politicieni. Pe langa partidul comunistilor si Partidul Libertate si Democratie Directa (SPD), de fapt partid de extrema dreapta, se gasesc si portaluri de media ¬alternativa¬ si grupari paramilitare. Jumatate din populatia ceha este sceptica in fata UE, si aceste grupari incearca sa se foloseasca de acest fapt in influentarea societatii.

Gruparile paramilitare se coaguleaza deseori din fosti soldati antrenti, au acces la arme si sunt destul de rusofili pentru a prezenta un potential pericol armat. Organizatiile cele mai cunoscute sunt Garda Nationala (NHG) si Rezervistii Cehoslovaci (CSR). Un lider NHG, Nela Liskova, a vizitat Republica Populara Donetk, dupa care a inregistrat consulatul Republicii Donetk in orasul Ostrova din estul Cehiei, ca organizatie neguvernamentala. Desigur, Praga nu-l recunoaste ca fiind un consulat oficial.

Media alternativa are un efect mare in tara: 25% din populatia ceha crede mai mult in media alternativa legata de Kremlin decat in cea traditionala, ceea ce va putea constitui o cale de manipulare sensibila in timpul unui vot. Recunoscand pericolul, in ianuarie, ministerul Afacerilor Interne cehe a deschis Centrul Impotriva Terorismului si Amenintarii Hibride.

Slovacia. Asemanator situatiei din Cehia, in cadrul miscarea istorica panslava slovacii simpatizau cu rusii, iar politicienii incercau sa conduca un ¬pragmatism prietenos¬. Conform cu acesta, prim-ministrul Robert Fico (SMER-SD) critica deschis sanctiunile UE impotriva Rusiei.

Dar razboiul condus de rusi in vecinul estic al Slovaciei a indepartat populatia slovaca de Rusia, si guvernul a inceput sa sprijine integritatea Ucrainei. Partidul Slovacia Noastra (SNS) a devenit noul vehicul al panslavismului rusofil, dar, dupa ce a ajuns membru in al treilea cabinet, Fico a redus afirmatiile pro-Kremlin.

Mesajele SNS influentate de Kremlin astazi sunt mai mult anti-NATO. De exemplu liderul neonazist SNS, Marian Kotleba, care mai inainte a fost liderul ultranationalistilor, a numit Maidanul un ¬act terorist¬, si a depus o petitie in care cere ca tara sa paraseasca UE si NATO.

Extremistii slovaci cel mai probabil au trimis soldati in Ucraina de Est. Desi numara numai cateva sute de oameni, organizatiile ca Militarii Slovaci (Slovenski Branci ¬ SB) sau Grupul de Actiune si Rezistenta Kysuce (VK), formate dupa modelul cluburilor patriotice rusesti, sunt antrenate de soldati din Spetsnaz. Cel mai ingrijorator din punct de vedere al securitatii nationale este ca aceste organizatii au inceput sa se infiltreze in institutii ca politia si armata slovaca.

Polonia. Din motive istorice, relatia dintre Rusia si Polonia nu este una buna, si nu se poate apela la sentimente rusofile. Tot asa, Polonia este un membru loial al NATO, si desi relatia nu este dintotdeauna perfecta cu UE, nu se pune problema euroscepticismului agresiv ca in cazul Slovaciei sau Cehiei.

Din acest motiv rusii se multumesc cu generarea de conflicte intre polonezi si ucraineni, pana si prin vandalizarea monumentelor poloneze din Ucraina, aratand cu degetul spre ¬Kievul agresiv¬. Cel mai bine cunoscut caz este cel al lui Mateusz Piskorski, arestat pentru spionaj si incercarea de manipulare a sentimentelor societatii, prin vandalizare si prin influentarea presei.

Un alt caz interesant este cel al lui Tomasz Maciejczuk. Dupa cum a povestit jurnalistul si editorul Newsweek Polska, Michaᅤ Kacewicz, acest om s-a prezentat la el ca fiind un reporter. Dupa scurt timp, articolele lui au inceput sa fie tot mai pro-Kremlin.

Dupa ce a fost dat afara de la presa din Polonia, a continuat munca pe pagina de Facebook. Si desi nu era angajat oficial, totusi tot timpul aparea in diverse locatii din Europa dupa nu mai mult de o zi de la evenimente, ca: la Paris dupa atacul terorist si Calais in timpul crizei refugiatilor. Ramane un mister de unde a avut informatia si banii necesari. Astazi el traieste la Moscova, si nu demult a primit un pumn in televiziunea ruseaca, pentru ca a zis ca "ucrainenii vor sa traiasca ca oamenii normali, nu in c*cat ca voi" (adica rusii).

Desi politic Kremlinul nu prea are succes in Polonia, sentimentele anti-ucrainene se raspandesc, desi autoritatile poloneze au avertizat populatia despre aceasta manipulare.

Austria. Nici Austria nu este deschisa spre panslavism sau rusofilie. Aici nici astfel de organizatii armate nu functioneaza. Totusi, Moscova a gasit o cale de infiltrare: FPO si brandul ultraconservator al Rusiei, prin care incearca sa ii convinga pe austrieci ca Rusia este moral superioara Occidentului.

Strategia este eficienta, unele miscari identitare au adoptat ideile ideologului Moscovei, Alexander Dughin. De retinut este ca acum 10 ani dreapta austriaca era rusofoba. Astazi ei sunt cei mai mari suporteri ai tarii din est.

Alte arme ale Moscovei sunt reprezentate de media alternativa, uneori chiar de calitate si institutiile fondate de ei, deghizate in societati civile. Se asteapta pe viitor cresterea influentei Rusiei, fiindca in 2018 vor fi alegeri legislative in Austria, unde FPO este partidul acceptat de Kremlin, cum era si Le Pen in Franta.

Austria, dupa neutralitatea din timpul Razboiului Rece, a ramas o tinta a operatiunilor serviciilor, si se estimeaza ca ar exista 2000-3000 de spioni si agenti activi in Viena.

Ungaria. Tara vecina ar putea fi cea mai precisa avertizare la pericolul care ameninta si Romania. Desi astazi prim-ministrul maghiar, Viktor Orban pare a fi cel mai mare prieten al lui Putin, de fapt societatea maghiara a ramas puternic sceptica fata de Rusia. Memoria colectiva este inca vie de la Revolutia din 1956, cand tancurile sovietice au intrat in tara si au ramas pana in 1991.

Totusi, astazi Ungaria este cea mai vulnerabila din grupul tarilor V4, fata de amenintarea ruseasca. Cum a ajuns tara aici?

Pana in 2009, Orban a fost un critic vocal al Kremlinului. Nu se stie exact ce s-a intamplat in acel an, dar se pare ca rusii au reusit sa ademeneasca guvernul maghiar prin afaceri ca extinderea centralei nucleare din Paks cu credit rusesc si renovarea echipamentelor metroului din Budapesta. Extinderea centralei nucleare a fost secretizata pe 30 de ani, asa ca nu avem informatii despre ce se afla in contract.

Astazi guvernul Orban incearca sa se arate pragmatic cand critica sanctiunile impotriva Rusiei. Totusi trebuie stiut ca la votul din Parlamentul European rareori voteaza altfel decat partidul PPE din care face parte ¬ de aici imunitatea fata de criticile europene, desi se pare ca dupa incercarea de a inchide Universitatea Central Europeana (CEU), politicienii din Bruxelles si-au pierdut cumpatul cat de cat.

Retorica Budapestei de azi arata semne de influentare ruseasca, prin numirea omului de afaceri George Soros inamicul tarii, si declaratii repetate care sugereaza ca Euromaidanul a fost organizat de Soros sau de alte forte externe.

Dar Ungaria nu este un aliat al Rusiei. Asa cum a precizat profesorul Andras Racz, expert in politica externa si de securitate a tarilor post-sovietice, Ungaria este mai mult un instrument pentru Moscova. Putin nu uita ca Orban si-a inceput cariera insistand asupra plecarii armatei ruse din Ungaria, si astazi, daca considera acest fapt folositor, rusii intra in conflict politic cu ungurii fara a sta pe ganduri.

De exemplu, cand un ziar a scris ca ungurii trimit tancuri in Ucraina, din care a rezultat un scandal intre cele doua tari (de atunci ziarul s-a mutat pe server si domain rusesc, Hidfo), sau cand presa rusa a prezentat Revolutia din 1956 ca fiind prima revolutie colorata cu elemente naziste.

In Bony a fost impuscat un politist de catre un extremist. S-a dovedit ca gruparea Frontul National Maghiar (MNA) a avut conexiuni la ambasada ruseasca de unde au venit in mod regulat diplomati la antrenamentele armate. Merita citit articolul despre acest omor misterios, a fost publicat si in limba engleza aici.

Si ca un ultim pas, media alternativa este foarte activa si in Ungaria, dar guvernul din Budapesta nu numai ca nu actioneaza impotriva acesteia, dar nici macar nu admite existenta problemei. Un ziarist renumit, Szabolcs Panyi de la Index.hu a afirmat ca dintotdeauna cand gasesc vreun caz interesant (cum a fost faptul ca ambasada maghiara din Moscova a dat vize la sute de rusi fara verificarea trecutului acestora), persoanele lor de contact din serviciile secrete afirma ca au avut cunostinta despre caz, dar nu au primit permisiunea de a actiona. Totusi, cel putin dupa publicarea articolelor, se vad unele schimbari si investigatii.

Edit Zgut, analista de politica externa la insitutul Political Capital, una din expertii care au studiat extremistii din Ungaria, ne-a declarat ca ¬scopul acestor organizatii este de a crea un platform geopolitic alternativ pro-Kremlin impotriva establishmentului transatlantic (NATO, UE).

Miscarile studiate de extrema dreapta vad in aspiratiile geopolitice a Kremlinului un fel de garantie a revizionismului lor. O platforma importanta pentru ei este anexarea Crimeei si interpretatia din punctul de vedere a narativei rusesti al conflictului din Ucraina de Est. Cu raspandirea propagandei rusesti in mod direct sau indirect ei legitimeaza actiunile Kremlinului.

Acesti actori reprezinta nu numai o amenintare de politica interna, dar si un risc de siguranta transfrontalier; membrii comit acte violente cu ajutorul serviciilor secrete rusesti sau separatistilor est-ucrainene. Exemplele de sus dovedesc ca legatura organizatiilor extremiste cu Rusia si angajamentul lor fata de ideologia lui Putin poate insemna un pericol asupra stabilitatii regiunii, si ca atare trebuie luat in serios de guvernele est-europene.

Ce putem invata din acestea in Romania? Cel mai important este ca nicio tara din Europa de Est nu este imuna la aceste infiltrari. Si daca populatia nu s-ar lasa manipulata de Kremlin, acesta poate sa convinga elita tarii sa nu i se opuna, prin coruptie si afaceri neclare. Prin acestea, Moscova poate si sa obtina materiale cu care sa santajeze liderii politici (de exemplu cu mita), si asa poate obtine un control prin care, cu timpul, poate schimba opiniile publicului despre probleme de baza.

Ce se poate face atunci? Romania trebuie sa fie vigilenta in legatura cu fake news-urile, care incearca sa creeze panica si dusmanie in randul populatiei. Organizatiile extremiste trebuie monitorizate, ele fiind usor de manipulat sau de cumparat de catre agentii Rusiei.

Si in acelasi timp trebuie monitorizata relatia guvernului si a politicienilor cu statul, cu oligarhii si banii rusesti, pentru a evita scenariul Budapestei. Romania este o tara cu o geografie strategica, cu instalatii militare americane si in acest moment cel mai loial membru NATO si UE din regiune. Este imposibil ca acestea sa nu deranjeze conducerea de la Moscova.

Si nu in ultimul rand, trebuie ascultate problemele cetatenilor. Problemele economice si sociale nu sunt create de Rusia, ci le are Europa si Occidentul. Dar daca oamenii sunt blocati in libera exprimare, vor gasi alte cai de a se exprima.


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Soldați ruși spunând adevărul despre ce se întâmplă cu armata lor în Ucraina

2 Urmează bomba acestor alegeri? / AUR nu îndeplinește „o condiție de fond, determinantă” și toate candidaturile ar putea fi respinse!

3 VIDEO Frate, nu ți-ai dori să trăiești așa ceva... Ce o fi fost în capul piloților?

4 De citit...

5 „A fost așa toată durata zborului de patru ore”