Revolta românilor care plătesc CASS degeaba: „Nu mai sunt locuri pentru 2026”
Mulți români se plâng de accesul dificil la serviciile medicale gratuite. Foto: @drazen_zigic / Drazen Zigic
O dezbatere aprinsă pe rețeaua Reddit a scos la suprafață frustrările acumulate de cetățenii care cotizează constant la sistemul public de sănătate, dar nu pot beneficia de servicii medicale gratuite în timp util. Discuția a fost inițiată de un contribuabil revoltat de discrepanța uriașă dintre inaccesibilitatea serviciilor decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și rapiditatea cu care aceleași proceduri devin disponibile imediat ce pacientul acceptă să plătească.
„Tot mai multe categorii de persoane plătesc CASS, fie pe salariu, fie pe venituri din PFA. Te-ai aștepta la un set minim de servicii, dar sistemul de sănătate își bate joc de noi la fiecare colț. Ai nevoie de analize după data de doi a lunii, ești bun de plată. Ai nevoie de consult, nu mai sunt locuri, veniți luna următoare, dar dacă vreți cu plată, se poate mâine. Așa că vă întreb, pentru ce naiba plătim? Ce putem face să recuperăm din sumele acelea imense date statului?” - autorul postării de pe Reddit.
Nemulțumirea acestuia vizează inclusiv blocarea accesului la medicina preventivă. Inițiatorul discuției a subliniat că, deși domeniul medical nu ar trebui să funcționeze ca „un business”, este o adevărată insultă pentru un asigurat să i se refuze investigații de bază — precum analizele de sânge, radiografiile sau examinările RMN — atunci când încearcă să își verifice preventiv starea de sănătate.
Listele de așteptare care îi împing pe pacienți spre clinici private
Postarea a atras numeroase mărturii ale unor români care s-au lovit de aceleași bariere birocratice sau financiare. Oamenii povestesc că, deși sunt asigurați, termenele de așteptare pentru serviciile decontate de CNAS sunt adesea absurde.
Un caz extrem a fost relatat de un pacient care a încercat să obțină o consultație la chirurgie vasculară, în ambulatoriul din Iași. Răspunsul primit a fost că locurile pe tot parcursul anului 2026 sunt deja epuizate, fiind sfătuit să revină cu un apel în luna decembrie, în speranța că va prinde o programare în ianuarie sau februarie 2027. Același pacient a remarcat cu amărăciune că medicii din spitalul de stat pot fi consultați în cel mult o săptămână la cabinetele private, spre deosebire de așteptarea de șase luni din sistemul public.
Situația este similară și în cazul investigațiilor imagistice. O altă persoană a explicat că, deși avea nevoie urgentă de un RMN, prima programare disponibilă prin decontare era abia în luna februarie, motiv pentru care s-a văzut nevoită să apeleze tot la mediul privat. De altfel, mulți contribuabili recunosc că renunță la programările de la stat după luni întregi de așteptare. „E frustrant rău. Am așteptat și eu luni bune după un consult la stat și până la urmă am plătit la privat”, a confirmat un alt utilizator.
În acest context, unii cetățeni își exprimă dorința ca legislația să le permită direcționarea contribuțiilor obligatorii către asigurători privați. „Eu, dacă aș avea de ales, mi-aș dori să îmi pot plăti asigurarea de sănătate, dar nu la stat. Da, să fiu obligat, dacă muncesc, să îmi fac asigurare de sănătate, dar unde vreau eu”, a punctat un participant la dezbatere.
Cealaltă față a monedei: tratamente de zeci de mii de lei, imposibil de suportat individual
Pe de altă parte, discuția a evidențiat și rolul vital pe care sistemul public de asigurări îl joacă în cazul afecțiunilor grave, cronice sau al urgențelor majore, unde costurile reale depășesc cu mult posibilitățile financiare ale unui cetățean obișnuit.
Un tânăr în vârstă de 24 de ani, diagnosticat cu o afecțiune cronică severă, a explicat cum asigurarea de stat îi salvează viața prin decontarea unor terapii extrem de scumpe:
„Am boala Crohn, o boală cronică. Fac tratament o dată la opt săptămâni, ca să nu-mi pierd intestinele. Nu mă costă nimic, dar m-ar fi costat aproximativ 15.000 de lei o ședință. Merg la privat să-mi facă perfuzia, care durează două ore, și e gratis, pentru că au contract cu CAS. E simplu să spui că banii aceia nu merg nicăieri, dar realitatea e că toată lumea o să profite de sistemul acesta în viitor. Așa prost cum e, salvează vieți” - tânăr pacient de 24 de ani.
Un alt argument în favoarea menținerii solidarității sociale vine din partea celor care au avut rude spitalizate pe termen lung. Un român a relatat că mama sa a necesitat anul trecut o săptămână de îngrijiri la Terapie Intensivă (ATI), urmată de alte trei săptămâni de internare în salon. La externare, decontul serviciilor medicale s-a ridicat la 50.000 de lei (echivalentul a 10.000 de euro), o sumă care în sistemul privat ar fi fost incomensurabil mai mare. Acesta a subliniat că, la o vârstă înaintată, majoritatea cetățenilor ajung să depindă masiv de aceste servicii.
De asemenea, alți utilizatori au atras atenția asupra costurilor uriașe pe care le presupun imunoterapia, terapiile biologice, tratamentele oncologice sau cele anti-VHD. Deși recunosc că anumite medicamente lipsesc de pe piața locală, ei subliniază că sistemul românesc acoperă totuși majoritatea schemelor terapeutice recomandate la nivelul Uniunii Europene, în condițiile în care alte state alocă bugete mult mai mari pentru sănătate.
Problema reală, susțin apărătorii sistemului public, nu este existența taxei în sine, ci modul în care sunt administrate fondurile colectate:
„Acest sistem este o plasă socială pentru cei care nu-și permit să meargă la doctor, iar acest sistem e necesar, chiar dacă e scump. Medicii nu-i găsim peste noapte să populăm un astfel de sistem dacă mâine zicem că nu-l mai dorim și peste zece ani ne dăm seama că am făcut o prostie. Căutați problema în partea greșită. Nu banii dați sunt problema, ci cum sunt gestionați” - utilizator Reddit.
Explicațiile CNAS: ce drepturi au pacienții când se termină plafonul
Fenomenul epuizării rapide a fondurilor în primele zile ale lunii este o consecință directă a modului în care CNAS finanțează clinicile și laboratoarele private aflate în contract cu casele județene de asigurări. Aceste unități medicale primesc plafoane lunare fixe, iar odată ce suma contractată este atinsă, decontările se blochează până în luna următoare.
Totuși, lipsa plafonului la un anumit laborator nu anulează dreptul asiguratului de a beneficia de investigații gratuite. Conform celei de-a treia ediții a „Ghidului asiguratului”, document publicat de CNAS în ianuarie 2025, furnizorii medicali au obligații clare atunci când nu pot onora pe loc o cerere.
„În situația în care investigațiile nu pot fi efectuate pe loc, laboratorul are obligația de a programa asiguratul în perioada de valabilitate a biletului de trimitere, trecând pe verso-ul biletului de trimitere data programării. Dacă asiguratul refuză programarea, laboratorul îi restituie biletul de trimitere pentru ca acesta să se poată adresa altui laborator de investigații” - Ghidul asiguratului, CNAS.
Pentru a nu-și pierde dreptul la analize, pacienții trebuie să țină cont de termenele de valabilitate ale biletelor de trimitere. Astfel, un bilet standard pentru analize de laborator este valabil 30 de zile. Termenul se extinde la 60 de zile în cazul investigațiilor prescrise în urma consultațiilor de prevenție și poate ajunge până la 90 de zile pentru monitorizarea bolilor cronice sau în alte situații specifice.
Excepțiile de la regulă: când se fac analize peste plafon, în maximum 5 zile
Reglementările CNAS prevăd și situații excepționale în care laboratoarele sunt obligate să efectueze investigațiile chiar dacă și-au epuizat fondurile lunare, sumele fiind decontate suplimentar peste valoarea de contract.
Această facilitate se aplică în cazul analizelor recomandate de medicul de familie pentru prevenție, în cazul investigațiilor necesare pentru monitorizarea sarcinii, dar și pentru pacienții care suferă de afecțiuni grave și necesită monitorizare constantă. În această ultimă categorie intră bolnavii de cancer, diabet, boală cronică renală, boli rare, precum și cei cu afecțiuni cardiovasculare, neurologice sau cerebrovasculare.
Pentru ca acești pacienți cronici să beneficieze de decontare peste plafon, medicul curant trebuie să noteze pe biletul de trimitere indicativul „MONITOR”, însoțit de numărul aferent categoriei de boală. În aceste cazuri, regulile sunt stricte: „Furnizorii de servicii medicale paraclinice au obligația să efectueze în termen de 5 zile calendaristice de la data solicitării investigațiile recomandate necesare în monitorizarea pacienților”, se arată în ghidul CNAS.
Pentru a evita drumurile inutile, asigurații au posibilitatea de a verifica online, pe platformele CNAS și ale caselor județene de asigurări, atât lista clinicilor și laboratoarelor partenere, cât și situația fondurilor disponibile în timp real.
Explorează subiectele:
