România a ajuns să plătească dobânzi în valoare de 3% din PIB!
România se află într-un punct critic din punct de vedere financiar, în condițiile în care plata dobânzilor pentru datoria publică ajunge să înghită aproape jumătate din deficitul bugetar. Economiștii și oficialii guvernamentali avertizează la unison că epoca fondurilor europene gratuite a apus, iar fără o gestionare strictă a banilor publici, statul riscă să nu mai aibă resurse pentru spitale, școli și creșterea nivelului de trai.
Presiunea uriașă pe care costul datoriei publice o pune pe bugetul de stat este confirmată atât din mediul academic, cât și de la vârful Ministerului Finanțelor. Vineri, în urma ședinței de guvern în care a fost aprobată prima rectificare bugetară, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că România trebuie să finanțeze 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni, menținând totodată ținta de deficit la 6,2% din PIB.
Oficialul a tras un semnal de alarmă cu privire la sumele enorme pe care statul le achită doar pentru dobânzi, bani care altfel ar putea merge către investiții esențiale, mai ales în contextul diminuării fondurilor din PNRR.
„Va fi un buget complicat de construit, pierdem 1,5 puncte procentuale din PIB PNRR și trebuie să acceptăm că pot fi și astfel de momente când trebuie să ne bazăm și pe noi înșine, nu neapărat pe fonduri europene (...) După cum ați observat, și la început v-am spus ce se întâmplă cu dobânzile. Să știți că 40-60 de puncte de bază sunt extrem de importante. Plătim mai puțin, ceea ce ne permite să avem bani în plus pentru școli, pentru infrastructură, pentru spitale, și deja ne sugrumă dobânzile, la peste 3% din PIB. E foarte mult” — Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Avertismentul economiștilor: „Sarabanda banilor europeni gratis s-a terminat”
O analiză identică asupra situației financiare vine din partea economistului Tănase Stamule, decanul Facultății de Administrare a Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE. Într-o postare pe Facebook, acesta explică faptul că cele 70 de miliarde de lei necesare până la finalul anului pentru acoperirea cheltuielilor curente vor duce deficitul la 6,2%, oferind o anumită stabilitate finanțelor țării.
Cu toate acestea, decanul FABIZ subliniază că structura acestui deficit ascunde o realitate îngrijorătoare: costurile cu dobânzile vor continua să crească anul viitor, urmând să scadă abia peste câțiva ani, cu condiția menținerii disciplinei fiscale.
„Ce e cel mai interesant este că din 6,2% deficit, 3% este costul cu dobânzile, iar anul viitor, la un deficit prognozat de 5,1% din PIB, costul cu dobânzile va fi spre 3,5%. Adică deficitul real, fără dobânzi va fi de doar 1,6%. De abia din 2028, dacă păstrăm traiectoria de deficit, va începe scăderea dobânzilor, iar costul datoriei va coborî sub 3%, urmând să scadă ulterior pe măsură ce scădem și mai mult deficitul. Trebuie să ne fie foarte clar, costul dobânzilor pe piețele financiare este legat direct de credibilitatea României de a da banii înapoi. Dacă nu înțelegem acest lucru ne va fi imposibil pe viitor să ne mai finanțăm deficitul sau să prezentăm ceva credibil creditorilor internaționali. Totodată, dacă nu reducem costul datoriei publice, nu vor mai rămâne bani pentru dezvoltare, adică nu vom mai putea ridica nivelul real de trai al românilor. Sarabanda banilor europeni gratis s-a terminat, a venit vremea să ne chivernisim cât putem de bine propriile venituri bugetare. Din păcate însă nu toți decidentii înțeleg încă schimbarea de paradigmă prin care trecem în această perioadă” — Tănase Stamule, economist.
Explorează subiectele:
