România analizează reducerea programului de lucru după modelul german Kurzarbeit

Consiliul Economic și Social (CES) are în vedere conturarea unui cadru prin care firmele care se confruntă cu probleme financiare să poată scurta temporar programul de muncă al salariaților, evitând astfel disponibilizările. Demersul are la bază studiul intitulat „Analiza necesității și a opțiunilor privind un model de muncă cu timp redus în România”, demarat în februarie 2026 la inițiativa lui Cătălin Niță, vicepreședinte CES din partea patronatelor. Ulterior, în luna aprilie s-a format o comisie temporară dedicată redactării documentului, fondurile pentru cercetare fiind alocate în iunie.

Documentul evaluează atât legislația și impactul economic, cât și metodele de implementare, sursele de finanțare și modelele deja existente în alte țări europene. Practic, se dorește adaptarea conceptului german „Kurzarbeit”, în care statul compensează parțial pierderile salariale ale angajaților cărora li s-a redus timpul de muncă pe fondul scăderii activității companiei. România a mai utilizat temporar un instrument similar în timpul pandemiei de COVID-19, reglementat atunci prin OUG 132/2020.

Deși studiul s-a aflat pe agenda plenului CES în data de 4 noiembrie 2026, acesta nu a primit votul de aprobare. Oficialii instituției au precizat că documentul va intra într-un proces de revizuire, pentru a integra observațiile și sugestiile formulate de participanții la ședință.

Discrepanța dintre orele muncite și nivelul salarial din România

Dezbaterea despre scurtarea programului apare într-un context statistic defavorabil salariaților români, care se numără printre cei mai prost plătiți din Uniunea Europeană, deși petrec cel mai mult timp la serviciu. Conform statisticilor Eurostat aferente anului 2025, România se află pe poziția a patra în UE în topul celor mai lungi săptămâni de lucru, cu o medie de 38,2 ore, depășind media comunitară de 35,9 ore. În paralel, venitul anual mediu ajustat pentru un angajat cu normă întreagă în România s-a situat la 21.108 euro, departe de media europeană care atinge 39.800 de euro.

Costurile energiei și lipsa tehnologiei, adevăratele frâne ale economiei

În ciuda acestor statistici, Bogdan Hossu, liderul confederației sindicale Cartel Alfa, atrage atenția că politicienii încearcă în mod eronat să mențină competitivitatea firmelor bazându-se pe salarii mici și ore multe de muncă, ignorând problemele structurale ale economiei. Potrivit acestuia, adevăratul dezavantaj al companiilor românești în fața celor europene provine din tarifele uriașe la gaze, electricitate și combustibil, costuri care nu pot fi acoperite prin simpla diminuare a veniturilor angajaților.

„Când ai intrările la energie de 80 de ori mai mari decât companii similare din țările vecine sau din spațiul Uniunii Europene, evident că productivitatea nu va putea niciodată să acopere diferența de costuri, indiferent dacă ai face o scădere substanțială a nivelului de salarizare”, a explicat Bogdan Hossu.

Liderul sindical avertizează că orice discuție legată de salariul minim sau de durata programului de muncă trebuie raportată la costurile reale de operare ale unei afaceri în România. Mai mult, diminuarea veniturilor nete ale populației lovește direct în piața internă: puterea de cumpărare scade, consumul se reduce, iar firmele care depind de clienții locali au de suferit. Hossu mai punctează că randamentul muncii nu se măsoară doar în orele petrecute la birou sau în fabrică, ci depinde fundamental de investițiile în tehnologie, de echipamentele puse la dispoziție, de condițiile de muncă, dar și de alimentația și starea de bine a lucrătorilor.

Impactul psihologic: timp liber mai mult, eficiență crescută

Din perspectivă psihologică, reducerea timpului de muncă nu reprezintă doar un avantaj pentru salariat, ci și un catalizator pentru performanța profesională. Psihologul Bogdan Cotigă arată că, pe fondul creșterii nivelului de trai, este natural ca oamenii să își dorească mai mult timp pentru familie, odihnă și pasiuni. Un angajat odihnit și împlinit pe plan personal se întoarce la muncă mult mai motivat.

„Noi muncim pentru a putea petrece, în general, un timp liber de calitate cu banii pe care îi câștigăm la serviciu. (...) Una dintre nevoile oamenilor este și acest timp liber. Timp liber pentru ei înșiși, pentru familia lor”, a subliniat specialistul.

Stabilind o corelație directă între echilibrul emoțional și randament, Bogdan Cotigă a adăugat că „un angajat fericit va produce mai bine, mai eficient, mai mult și așa mai departe”, concluzionând că „un timp redus de activitate face, în general, ființa umană mai fericită”.

Totodată, psihologul observă o schimbare de paradigmă în ultimele decenii în ceea ce privește raportul de forțe de pe piața muncii. Dacă în trecut companiile dictau condițiile și înlocuiau ușor personalul, astăzi resursa umană a devenit critică, obligând firmele să ofere flexibilitate pentru a-și păstra oamenii cheie.

„O grămadă de angajatori s-au conformat și au creat tot felul de condiții. Vorbim de companii mari, de tot felul de facilități, pentru a-și ține aproape angajații valoroși”, a menționat Cotigă. Cu toate acestea, el avertizează că realitățile pieței limitează adesea aceste inițiative: „Regulile economiei, ale productivității, ale profitului și ale concurenței economice sunt mult mai dure și nu prea țin cont de bunăstarea și de felul în care noi ne simțim, cât de fericiți ne simțim noi”.

Lecțiile proiectelor-pilot la nivel internațional

Beneficiile și limitele scurtării programului de lucru au fost deja documentate la nivel internațional. În iunie 2026, organizația Eurofound a publicat un raport care evaluează inițiativele de reducere a orelor de muncă – inclusiv săptămâna de patru zile fără scăderi salariale – implementate în statele UE și în Norvegia. Documentul confirmă creșterea productivității și îmbunătățirea stării de spirit a salariaților, dar semnalează și obstacole, precum opoziția unor patronate și imposibilitatea aplicării acestui sistem în anumite sectoare de activitate.

Concluzii similare reies și dintr-o cercetare amplă publicată în 2025 în jurnalul științific „Nature Human Behaviour”. Studiul a urmărit timp de șase luni aproape 2.900 de salariați din 141 de companii situate în Marea Britanie, Irlanda, SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă. Trecerea la săptămâna de lucru de patru zile, cu păstrarea integrală a salariului, a condus la o scădere vizibilă a epuizării profesionale (burnout), îmbunătățind sănătatea fizică și mintală a participanților, precum și satisfacția acestora la locul de muncă.

Experții atrag însă atenția că aceste modele nu pot fi copiate mecanic în orice domeniu. Succesul lor depinde de o reorganizare profundă a fluxurilor de muncă, astfel încât salariații să nu fie puși în situația de a comprima același volum de sarcini într-un număr mai mic de ore.

Explorează subiectele:

program de lucru Kurzarbeit Bogdan Hossu

Distribuie Distribuie Comentarii