România, lider în UE la scumpirea curentului și a gazelor în timp ce media europeană scade
Gospodăriile din România s-au confruntat în prima jumătate a anului 2026 cu cea mai abruptă creștere a tarifelor la energie electrică și gaze naturale din întreaga Uniune Europeană, raportat la perioada similară din 2025. În plus, raportat la puterea de cumpărare, românii plătesc cel mai scump curent electric din blocul comunitar, în ciuda faptului că media europeană a înregistrat scăderi pe ambele segmente.
Gospodăriile din România s-au confruntat în prima jumătate a anului 2026 cu cea mai abruptă creștere a tarifelor la energie electrică și gaze naturale din întreaga Uniune Europeană, raportat la perioada similară din 2025. În plus, raportat la puterea de cumpărare, românii plătesc cel mai scump curent electric din blocul comunitar, în ciuda faptului că media europeană a înregistrat scăderi pe ambele segmente.
Explozie a tarifelor la electricitate în România
Analizând evoluția în monedele naționale din primul semestru al anului 2026 față de primele șase luni din 2025, România se detașează prin cea mai mare scumpire a energiei electrice pentru populație, cu un avans de 51,6%. Creșteri importante, dar mult mai reduse, au mai fost consemnate în Irlanda (+19,8%) și Finlanda (+18,4%). La polul opus, state precum Danemarca (-31,7%) și Luxemburg (-24,1%) au beneficiat de ieftiniri substanțiale.
Mai mult, atunci când tarifele sunt raportate la standardul puterii de cumpărare (SPC/PPS), România ocupă primul loc în UE, cu cel mai ridicat cost pentru consumatorii casnici (46,9 la 100 kWh), depășind Polonia (41,1) și Cehia (34,3). Cele mai accesibile prețuri raportate la puterea de cumpărare se regăsesc în Malta (13,8), Ungaria (14,7) și Luxemburg (15,5).
Tendința europeană: ușoară ieftinire a curentului, dar prețurile rămân sus
La nivelul întregii Uniuni Europene, prețul mediu al electricității pentru gospodării s-a redus cu 2,2% în prima parte a anului 2026, coborând la 0,28 euro pe kWh, de la 0,29 euro pe kWh cât era în a doua jumătate a anului 2025. Cu toate acestea, costurile se mențin cu mult peste valorile de dinaintea declanșării crizei energetice din 2022. În aceeași perioadă, impactul taxelor și tarifelor în factura finală a înregistrat o scădere marginală de 0,5 puncte procentuale, ajungând la o pondere de 28,4% în primul semestru din 2026, față de 28,9% în semestrul precedent.
Diferențele nominale dintre statele membre rămân însă uriașe: în timp ce șase țări au depășit pragul de 0,30 euro pe kWh, alte cinci au avut tarife sub 0,20 euro pe kWh. Cele mai mari prețuri nominale au fost plătite în Irlanda (0,39 euro/kWh), urmată de Germania și Belgia (câte 0,36 euro/kWh). În schimb, cel mai ieftin curent a fost facturat în Ungaria (0,11 euro/kWh), Malta și Bulgaria (ambele cu 0,13 euro/kWh).
Gazele naturale: minimul ultimilor patru ani în UE, dar scumpiri în România
Pe piața gazelor naturale, primul semestru din 2026 a adus un preț mediu în UE de 0,11 euro pe kWh pentru consumatorii casnici. Această valoare marchează o scădere de 10,2% comparativ cu a doua jumătate din 2025 și un recul de 3,5% față de primele șase luni din 2025. Este cel mai redus nivel mediu înregistrat în spațiul comunitar după primul semestru din 2022, iar variațiile sezoniere au reintrat în tiparul normal de dinaintea crizei energetice din 2022.
Deși în 12 dintre statele UE cu date disponibile gazele s-au ieftinit în monedă națională față de prima jumătate a anului 2025, iar în patru au stagnat, în șapte țări s-au înregistrat creșteri. România a condus și acest clasament al scumpirilor, cu un avans de 9,3%, fiind urmată de Croația (+8,9%) și Slovacia (+6,6%). Cele mai pronunțate reduceri de preț au avut loc în Bulgaria (-14,5%), Grecia (-11,3%) și Spania (-10,0%).
România rămâne totuși printre țările cu cel mai mic preț nominal la gaze
Privind strict valorile nominale în euro din prima jumătate a anului 2026, gospodăriile din România și Slovacia au plătit 0,06 euro pe kWh, numărându-se printre statele cu cele mai mici tarife din UE, după Ungaria (0,03 euro/kWh) și Croația (0,05 euro/kWh). La capătul opus, cel mai scump gaz a fost în Suedia (0,22 euro/kWh), Țările de Jos (0,16 euro/kWh), precum și în Franța și Portugalia (câte 0,13 euro/kWh).
Calculat în funcție de standardul puterii de cumpărare (SPC/PPS), gazul natural a reprezentat cea mai mare povară financiară pentru cetățenii din Suedia (17,7 la 100 kWh), Portugalia (15,0) și Țările de Jos (13,8). În schimb, cele mai mici costuri raportate la puterea de cumpărare au fost consemnate în Ungaria (4,3), Luxemburg (6,6) și Croația (6,8).
Explorează subiectele:
