România printre ţările cu cele mai mari creşteri ale costului cu mâna de lucru în trimestrul patru

România printre ţările cu cele mai mari creşteri ale costului cu mâna de lucru în trimestrul patru

Costul orar cu mâna de lucru în întreaga economie a crescut cu 3% în zona euro şi cu 3,3% în UE, în trimestrul patru 2020, comparativ cu perioada similară a lui 2019, în rândul statelor membre cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Austria (11,6%), Bulgaria (10%) şi România (8,7%), potrivit datelor publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 8,7% în trimestrul patru, iar costurile non-salariale au înregistrat o creştere anuală de 9,1%.

Avansul costurilor cu forţa de muncă în România s-a produs în principal pe fondul creşterii cu 9,6% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de non-business, la care se adaugă o creştere cu 8,3% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de business, în ambele cazuri fiind vorba de creşteri mult peste media europeană, de 4,4% respectiv 2,8%. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 8,7% în industrie, cu 8,6% în sectorul serviciilor şi cu 5,4% în construcţii.

Potrivit datelor publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în trimestrul IV 2020 o rată de creştere de 2,61% faţă de trimestrul precedent şi o rată de creştere de 8,69% comparativ cu ultimele trei luni din 2019.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a urcat la majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile: spectacole, culturale şi recreative (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (11,73%). AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Uite o întrebare / Cine a luat 5 milioane de euro șpagă pentru Dragnea, la Atena?

2 Sebastian Lăzăroiu îl face muci pe Cîțu

3 Ce diferențe genetice sunt între transilvăneni, valahi, moldoveni și dobrogeni

4 Se înmulțesc fulgerele / Ramona Ursu: Incredibil acest Florin Cîțu. Mincinos, lipsit de scrupule, iresponsabil, …

5 Așa o fi?