Românii din Marea Britanie, cu salarii de peste 3.000 €: Nu doar banii îi țin în străinătate
Profilul românilor stabiliți în străinătate s-a transformat radical în ultimele două decenii, depășind imaginea de forță de muncă slab calificată. Un studiu recent relevă o diasporă tot mai prosperă, în special în Marea Britanie, unde aproape jumătate dintre români câștigă peste 3.000 de euro lunar și ocupă funcții de conducere. Însă, pe măsură ce succesul profesional le crește, dorința de repatriere scade, criteriile de revenire depășind acum simplul venit și concentrându-se pe calitatea vieții și funcționarea instituțiilor publice.
Țara în care românii au cele mai mari salarii Sursă Foto: Shutterstock
O diasporă matură, cu roluri de management și antreprenoriat
Imaginea economică a românilor din diaspora a cunoscut o transformare semnificativă în ultimele două decenii. De la preponderența locurilor de muncă de execuție din trecut, astăzi se remarcă o prezență tot mai puternică în funcții de conducere, în dezvoltarea propriilor afaceri și în obținerea de venituri substanțiale. Această evoluție este confirmată de studiul „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de MKOR pe un eșantion de 2.000 de români stabiliți în străinătate. Potrivit cercetării, 23% dintre respondenți sunt manageri sau antreprenori, iar 44% sunt angajați. Vârsta medie a diasporei investigate este de 42,6 ani, cu o vechime medie de aproape 14 ani în străinătate. Această stabilizare profesională și instituțională îi transformă pe românii din diaspora într-un segment de consumatori și investitori cu putere de cumpărare considerabilă.
„Datele noastre închid discuția «forței de muncă ieftine». La nivel de eșantion, 44% sunt angajați și 23% ocupă roluri de management sau antreprenoriat, cu o vârstă medie de 42,6 ani și o vechime medie de aproape 14 ani în străinătate. Vorbim de o diasporă matură, stabilizată instituțional (...). Nu mai e o populație de execuție, ci un segment de consumatori și investitori cu putere de cumpărare reală”
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR Consulting
Marea Britanie se distinge ca țara cu cea mai puternică poziție economică pentru români, unde 29% dintre ei ocupă roluri de conducere sau dețin propriile afaceri. De asemenea, 46% dintre românii din Marea Britanie raportează venituri lunare de peste 3.000 de euro, poziționând-o pe primul loc în privința salariilor. Germania, Italia și Spania, deși atrag un număr mare de români, prezintă modele de integrare economică diferite.
Calitatea vieții, peste salariu: Noi motive pentru a rămâne în străinătate
Pe măsură ce românii își construiesc cariere și un nivel de trai ridicat în străinătate, succesul profesional devine un factor care reduce probabilitatea revenirii în țară. Costul renunțării la venituri, la roluri de decizie și la un sistem deja funcțional devine tot mai mare. Conform studiului, venitul nu mai reprezintă singurul factor decisiv. O importanță tot mai mare o capătă calitatea serviciilor publice, sistemul medical, predictibilitatea fiscală și eficiența instituțiilor. „Când banul nu mai e decisiv, înseamnă că nu mai poți concura doar cu salariul, trebuie să concurezi cu calitatea vieții și a instituțiilor”, subliniază Cori Cimpoca. Mărturiile românilor stabiliți peste hotare întăresc această concluzie. Dorul de familie și de țară rămâne puternic, însă nu este suficient pentru a-i convinge să revină. Decizia de a rămâne este influențată de calitatea vieții, funcționarea instituțiilor, oportunitățile profesionale și valorile societății în care trăiesc. Eduard Lașcu, rezident în Olanda din 2021, resimte lipsa familiei, a prietenilor și a posibilității de a vorbi zilnic în limba română. Cu toate acestea, el afirmă că nu s-ar întoarce într-o societate unde simte că drepturile și libertățile individuale nu sunt pe deplin respectate. Pentru el, o țară în care oamenii sunt tratați egal, inclusiv persoanele LGBT, și unde instituțiile funcționează eficient, cântărește mai mult decât apropierea de casă.
„M-aș întoarce poate pentru frumusețea limbii române, să pot comunica din nou în limba natală. Să-mi pot vedea familia și prietenii mai des este un alt motiv pentru care m-aș întoarce. Principalul motiv pentru care nu m-aș întoarce este mentalitatea din societatea actuală (...). Principalul lucru care m-a făcut să rămân în Olanda este o societate bazată pe principii de drepturi egale, salariul și sisteme de stat care funcționează foarte eficient”
Eduard Lașcu
Ioana Dincă, inginer software la Londra de șase ani, consideră salariul doar una dintre condițiile care ar determina-o să se întoarcă în România. Mediul profesional, calitatea serviciilor publice și încrederea în funcționarea instituțiilor statului sunt la fel de importante.
„M-aș gândi serios să mă întorc dacă aș avea același salariu, dar aș lua în considerare mediul în care aș lucra și ce ar însemna să mă readaptez la viața din România. (...) Sistemul medical, traficul și cumva să se refacă încrederea în instituțiile statului”
Ioana Dincă
După șase ani în Marea Britanie, Ioana mărturisește că nu mai simte că aparține unui singur loc. România a rămas țara familiei și a prietenilor, dar Londra a devenit locul unde și-a construit viața de adult, cariera și comunitatea.
„Parcă am două «acasă». Una este rădăcina mea, iar cealaltă m-a adoptat ca adult. Vin foarte des în România să îmi vizitez familia și prietenii (...). Cred că Londra mi-a oferit multe oportunități profesionale, activități și oameni diverși de la care am învățat. Este mai greu când mi se face dor și aș vrea să vorbesc despre anumite lucruri în limba mea, dar nicăieri nu e perfect”
Ioana Dincă
Legătura economică se decuplează de cea rezidențială: Românii investesc acasă, fără intenția de a reveni
Deși 70% dintre românii din diaspora exclud repatrierea în următoarele 12 luni, studiul arată că legăturile cu România nu se rup. Dimpotrivă, 61% dintre respondenți au investit deja în România. Această tendință indică o decuplare a legăturii economice de cea rezidențială. „România câștigă un flux de capital stabil, dar pierde prezența fizică a unor cetățeni activi, contributori la societate și economie”, explică Cori Cimpoca. Investițiile continuă chiar și în lipsa unui plan de repatriere. Mulți români aleg să investească în locuințe, să-și ajute familiile sau să păstreze proprietăți în țară. Astfel, diaspora nu mai reprezintă doar o sursă de remitențe, ci și o categorie de profesioniști și investitori care contribuie la economia României de la distanță.
Oportunități de repatriere și provocările sistemice
Studiul sugerează că România nu mai concurează doar cu nivelul salariilor oferite în alte state, ci și cu sisteme publice funcționale și cu un nivel al calității vieții pe care mulți români l-au găsit deja în străinătate. Cori Cimpoca consideră că abordarea autorităților ar trebui să se schimbe. În loc de campanii bazate exclusiv pe apeluri emoționale, statul ar trebui să creeze condiții comparabile cu cele din țările în care românii și-au construit deja viața.
„Statul trebuie să treacă de la «apeluri emoționale» la compatibilitate sistemică: digitalizarea serviciilor publice și reducerea birocrației, predictibilitate fiscală și o reformă credibilă a sistemului sanitar. Și să nu mai vâneze doar «revenirea fizică», ci să canalizeze capitalul care deja vine”
Cori Cimpoca
Cercetarea evidențiază existența mai multor profiluri de diaspore, fiecare cu propriile motivații și raport cu România. Românii din Marea Britanie sunt cel mai bine integrați profesional și cei mai puțin dispuși să revină. Cei din Germania investesc cel mai mult în România și continuă să sprijine financiar familia rămasă acasă. În Italia, principalul argument care ar putea determina o întoarcere este sistemul medical, iar în Spania legătura cu România rămâne mai ales una culturală și afectivă. Decizia de a reveni în România devine tot mai puțin probabilă pe măsură ce trec anii. După aproximativ cinci ani, mulți români își construiesc deja o viață stabilă în țara de adopție, iar după un deceniu integrarea este, în multe cazuri, definitivă. Pentru mulți dintre cei plecați, întoarcerea nu mai depinde de posibilitatea de a obține un salariu comparabil cu cel din Occident, ci de încrederea că pot găsi acasă instituții eficiente, servicii publice de calitate și un mediu în care să simtă că nu renunță la standardele de viață pe care și le-au construit în ultimii ani.
Explorează subiectele:
